Ce este boala?

Dacă sănătatea reprezintă funcţionarea armonioasă a tuturor aparatelor şi organelor în vederea păstrării stabilităţii, a adaptării şi a dezvoltării organismului, în pofida nenumăraţilor factori patogeni şi factori de risc, putem afirma că boala este tulburarea funcţionării armonioase a tuturor aparatelor şi organelor, ceea ce implică și scăderea mecanismelor de apărare a organismului.

Primii pași în înțelegerea conceptului

După cum arăta Hipocrate, acum peste 2.000 de ani, boala reprezintă o tulburare a echilibrului dintre fluidele organismului iar după Galenus, boala ar reprezenta o deviere de la normal a funcţiilor organismului.

Definirea conceptului

În general, conceptul de boală este perceput ca o condiție medicală care implică un proces patologic asociat cu un set specific de simptome. Există boli localizate numai într-o anumită parte a corpului, boli care afectează mai multe părți ale corpului și boli sistemice care afectează tot corpul.

Fiecare boală are o origine sau o etiologie, dar unele boli pot prezenta simptome diferite sau confuze, ceea ce le face dificil de diagnosticat sau determinat. Simptomele fizice ale bolii pot fi însoțite de simptome emoționale, iar unele boli care afectează echilibrele chimice ale sistemului nervos se pot manifesta în simptome fizice.

Și totuși…ce este boala?

Noţiunea de boală are sens numai în funcţie de omul privit ca un tot: fiinţă bio-psiho-socială, iar conceptul de boală este rezultatul localizării suferinţei în spaţiul corporal (considerat spaţiul fiziologic atât al proceselor normale, cât şi al proceselor patologice) al persoanei.

Perspectiva biologică

Din punct de vedere biologic, boala este o stare a organismului sau a unei părți din organism în care funcțiile sunt afectate sau deranjate de factori interni (disfuncții autoimune sau genetice) sau externi (virusuri sau bacterii dobândite).

Perspectiva clinică

Din punct de vedere clinic, boala nu este doar o sumă de simptome sau acuze pur somatice, ci este un proces care afectează viața psihologică a pacientului, ca reacție a lui la boală. Starea de boală, legitimată prin diagnostic, conduce la apariția unui comportament structurat în jurul acestei stări.

Perspectiva socială

Boala este un fenomen social:

• prin definiție: diferă de la comunitate la comunitate și în funcție de perioada istorică;
• prin origine: munca, status-rolul, nivelul de trai, nivelul cultural şi igienic al societăţii respective influenţează starea de boală;
• prin consecinţe: la nivel relaţional, microsocial, macrosocial (ex.epidemiile);
• prin atitudinile colective pe care le suscită.

Perspectiva plurifactorială

Din perspectivă plurifactorială, boala poate fi definită drept o stare finală, rezultat al unei combinații a factorilor ecologici și comportamentali aflați în interacțiune cu predispozițiile genetice, care plasează statistic individul într-o situație de risc mărit, ca urmare a unei alimentații neraționale, dezechilibrate, de lungă durată, expunerii cronice la agenții patogeni ai locului de muncă, stresului vieții sau altor factori(R. Fitzpatrick, 1986).

Alte perspective

Pentru dimensiunile particulare ale bolii, literatura medicală anglo-saxonă a introdus următorii termeni:

• illness – realitatea subiectivă a bolii, ceea ce percepe bolnavul și nu suferința corporală, ci percepția individuală a unei schimbări negative în bunăstarea sa și în activitățile sale sociale;
• disease – realitatea biofizică a bolii, adică anomalia funcțională a structurii sau fiziologiei organismului;
• sickness – realitatea socio-culturală a bolii, adică modelarea rolului social al bolnavului, formele de adaptabilitate socială a maladiei ori atribuirea etichetei de bolnav persoanei suferinde.

Boala psihică

Ca particularizare a stării de boală, boala psihică interesează întreaga fiinţă umană, în componenta sa biologică, axiologică şi socială. Ea implică o restructurare a personalităţii în raport cu afecţiunea şi cu mediul, astfel încât generează noi modele comportamentale. Diferenţa dintre starea de sănătate psihică şi cea de boală psihică nu este una de grade, de nuanţe, ci una de calitate. Boala psihică este expresia dinamică a interferenţei complexului de factori negativi, biologici, psihologici şi sociali.

Conștientizarea bolii conduce la manifestarea unor stresuri psihice majore și de lungă durată. Se diferențiază în acest sens anozognozia, negarea subiectivă sau nerecunoașterea bolii și opusul său, hipernozognozia, respectiv supraevaluarea subiectivă a simptomelor.

Efectele bolii asupra individului

Boala presupune și anumite restricții care afectează stilul de viață al individului și implicit starea sa psihică:

• restrângerea sau modificarea unor activități motrice sau fiziologice;
• limitarea sau suprimarea unor activități intelectuale sau profesionale;
• suprimarea unor activități extraprofesionale;
• modificarea relațiilor interpersonale în sensul diminuării contactelor cu cei apropiați;
• dereglarea raporturilor familiale sau conjugale;
• pierderea sau reducerea capacității de muncă și, implicit, a posibilităților asigurării subzistenței;
• dependența de alte persoane, mai ales în cazul apariției unor infirmități.

Tipuri de boli

Clasificarea bolilor a ținut cont de mai multe criterii, pentru sociologia medicală fiind important criteriul frecvenței și cel al efectelor asupra vieții colective a oamenilor. Deși există mai multe clasificări, ne vom opri asupra celei făcute de către OMS (1990) care împarte bolile în 21 de categorii:

• boli infecțioase și parazitare;
• tumori;
• bolile sângelui, ale organelor hematopoietice și tulburări ale mecanismului de imunitate;
• boli endocrine, de nutriție și metabolism;
• tulburări mentale și de comportament;
• bolile sistemului nervos;
• bolile urechii și apofizei mastoide;
• bolile ochiului și anexelor sale;
• bolile aparatului circulator;
• bolile aparatului respirator;
• bolile aparatului digestiv;
• boli ale pielii și ale țesutului celular subcutanat;
• bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor și țesutului conjunctiv;
• bolile aparatului genito-urinar;
• sarcina, nașterea și lăuzia;
• unele afecțiuni a căror origine se situează în perioada perinatală;
• malformații congenitale, deformații și anomalii cromozomiale;
• simptome, semne și rezultate imprecis definite ale investigațiilor clinice și de laborator;
• leziuni traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe;
• cauze externe de morbiditate și mortalitate;
• factori influențând starea de sănătate și motivele recurgerii la serviciile de sănătate.

Concluzie

Există boli care se vindecă pur și simplu în timp, boli care necesită un set de tratamente care inversează procesele bolii sau pun capăt permanent problemei medicale și boli care nu pot fi vindecate, caz în care simptomele acestora pot fi tratate folosind terapia de gestionare a durerii sau îngrijirea paliativă.

De reținut este faptul că majoritatea bolilor pot fi prevenite sau evitate prin adoptarea unui stil de viață sănătos cu o igienă corespunzătoare, alimentație adecvată, exerciții fizice frecvente și vaccinare.

Bibliografie

1. Prof. As. Dr. Adrian Restian – Bolile omului sănătos, Practica medicală, Vol. VII, Nr. 1(25), 2012;
2. What are diseases?, healio.com, 2012;
3. Curs opțional Sociologie Medicală, Anul II Medicină Generală, Colegiul Universitar ”SPIRU HARET” Craiova;
4. Curs Psihologie Medicală, Facultatea de Medicină – Secţia Asistenţă Medicală – Anul IV, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova;
5. Curs Sănătatea și boala ca situații existențiale, vdocumente.com.