Intervenții de urgență în hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială (HTA) se caracterizează prin creșterea presiunii arteriale peste valorile normale (140/90 mmHg). Există două componente ale presiunii arteriale:

• presiunea sistolică – este presiunea exercitată asupra pereților arteriali când inima se contractă (în sistolă) – cu valori normale între 100 și 130 mm coloană de mercur (Hg);
• presiunea diastolică – este presiunea exercitată asupra pereților arteriali când inima se relaxează între două contracții (în diastolă) – cu valori normale sub 85 mmHg.

Tipuri de hipertensiune arterială

1. primară (esențială) – se dezvoltă pe parcursul mai multor ani neavând o cauză identificabilă;
2. secundară – apare în somn și este o consecință a unei alte boli.

Cauze

• afecțiuni renale;
• afecțiuni tiroidiene;
• diabet;
• apnee în somn;
• tumori la nivelul glandei adrenale;
• defecte congenitale ale vaselor de sânge;
• anumite medicamente: anticoncepționale, calmante, medicamente pentru răceală, decongestionante;
• consumul excesiv de alcool;
• consumul de droguri.

Factori de risc

• vârsta: în cazul bărbaților de la 45 de ani în sus, iar în cazul femeilor după vârsta de 65 de ani;
• ereditate;
• obezitate;
• lipsa practicării de exerciții fizice;
• fumatul;
• excesul de sare;
• aportul insuficient de potasiu;
• aportul insuficient de vitamina D;
• abuzul de alcool;
• sarcina;
• stresul .

Semne și simptome

• creșterea moderată a valorilor T.A. tranzitorii;
• creșterea permanentă a valorilor T.A.;
• cefalee occipitală, frecvent dimineața, cu caracter pulsatil;
• amețeli, astenie;
• tulburări de vedere, de memorie și de concentrare;
• parestezii;
• palpitații, dureri precordiale, dispnee la efort;
• hemoragii (epistaxis, metroragii).

Complicaţii

• cerebrale (encefalopatie hipertensivă, hemoragii cerebrale);
• cardiace (insuficiență cardiacă);
• coronare (I.M.A.);
• renale (insuficiență renală).

Obiective

• scăderea valorilor T.A. în limite acceptabile;
• îmbunătățirea irigației arteriale periferice;
• diminuarea sau oprirea evoluției leziunilor ateromatoase periferice;
• prevenirea complicaţiilor;
• promovarea confortului.

Intervenții de urgență

• asigurarea repausului fizic;
• măsurarea funcțiilor vitale;
• administrarea tratamentului medicamentos anti hipertensiv la recomandarea medicului:
  • de primă intenție: Captopril 25mg – sublingual;
  • diuretic: Furosemid de 20mg – intravenos;
• transport de urgență la spital;
• investigarea pacientului și stabilirea cauzelor/ modificărilor apărute la nivelul aparatului cardiovascular;
• tratament farmacologic stabilit de către medic și administrat de către asistentul medical;
• monitorizarea funcțiilor vitale;
• educația pacientului și obținerea complianței acestuia la planul terapeutic propus;
• urmărirea pacientului hipertensiv – se realizează în ambulatoriu, pacientul efectuând o serie de vizite la medic pentru a avea o monitorizare a valorilor T.A., deoarece tratamentul HTA este individualizat și pe toată viața.

Bibliografie

1. Prof. Edmond Ciumaşu, Prof. Tania Bararu – Ghidul Examenului de Absolvire 2019, Ediția a IX-a, Calificarea profesională: asistent medical generalist, Școala Postliceală Sanitară de Stat „Grigore Ghica Vodă”, Iași;
2. Dr. Angelica Nour-Dincă – Tensiunea arterială, Centrul Medical de Diagnostic și Tratament „Dr. Victor Babeș”, Info medical – Articole medicale, www.cdt-babes.ro;
3. Hipertensiunea arterială, Libertatea pentru femei, Dicționar medical, www.libertateapentrufemei.ro.