Intervenții de urgență în hipertensiunea arterială

hipertensiunea-arterială

Hipertensiunea arterială (HTA) se caracterizează prin creșterea presiunii arteriale peste valorile normale (140/90 mmHg). Există două componente ale presiunii arteriale:

  • presiunea sistolică – este presiunea exercitată asupra pereților arteriali când inima se contractă (în sistolă) – cu valori normale între 100 și 130 mm coloană de mercur (Hg);
  • presiunea diastolică – este presiunea exercitată asupra pereților arteriali când inima se relaxează între două contracții (în diastolă) – cu valori normale sub 85 mmHg.

Tipuri de hipertensiune arterială

  1. primară (esențială) – se dezvoltă pe parcursul mai multor ani neavând o cauză identificabilă;
  2. secundară – apare în somn și este o consecință a unei alte boli.

Cauze

  • afecțiuni renale;
  • afecțiuni tiroidiene;
  • diabet;
  • apnee în somn;
  • tumori la nivelul glandei adrenale;
  • defecte congenitale ale vaselor de sânge;
  • anumite medicamente: anticoncepționale, calmante, medicamente pentru răceală, decongestionante;
  • consumul excesiv de alcool;
  • consumul de droguri.

Factori de risc

  • vârsta: în cazul bărbaților de la 45 de ani în sus, iar în cazul femeilor după vârsta de 65 de ani;
  • ereditate;
  • obezitate;
  • lipsa practicării de exerciții fizice;
  • fumatul;
  • excesul de sare;
  • aportul insuficient de potasiu;
  • aportul insuficient de vitamina D;
  • abuzul de alcool;
  • sarcina;
  • stresul .

Semne și simptome

  • creșterea moderată a valorilor T.A. tranzitorii;
  • creșterea permanentă a valorilor T.A.;
  • cefalee occipitală, frecvent dimineața, cu caracter pulsatil;
  • amețeli, astenie;
  • tulburări de vedere, de memorie și de concentrare;
  • parestezii;
  • palpitații, dureri precordiale, dispnee la efort;
  • hemoragii (epistaxis, metroragii).

Complicaţii

  • cerebrale (encefalopatie hipertensivă, hemoragii cerebrale);
  • cardiace (insuficiență cardiacă);
  • coronare (I.M.A.);
  • renale (insuficiență renală).

Obiective

  • scăderea valorilor T.A. în limite acceptabile;
  • îmbunătățirea irigației arteriale periferice;
  • diminuarea sau oprirea evoluției leziunilor ateromatoase periferice;
  • prevenirea complicaţiilor;
  • promovarea confortului.

Intervenții de urgență

  • asigurarea repausului fizic;
  • măsurarea funcțiilor vitale;
  • administrarea tratamentului medicamentos anti hipertensiv la recomandarea medicului:
    • de primă intenție: Captopril 25mg – sublingual;
    • diuretic: Furosemid de 20mg – intravenos;
  • transport de urgență la spital;
  • investigarea pacientului și stabilirea cauzelor/ modificărilor apărute la nivelul aparatului cardiovascular;
  • tratament farmacologic stabilit de către medic și administrat de către asistentul medical;
  • monitorizarea funcțiilor vitale;
  • educația pacientului și obținerea complianței acestuia la planul terapeutic propus;
  • urmărirea pacientului hipertensiv – se realizează în ambulatoriu, pacientul efectuând o serie de vizite la medic pentru a avea o monitorizare a valorilor T.A., deoarece tratamentul HTA este individualizat și pe toată viața.

Bibliografie

  1. Prof. Edmond Ciumaşu, Prof. Tania Bararu – Ghidul Examenului de Absolvire 2019, Ediția a IX-a, Calificarea profesională: asistent medical generalist, Școala Postliceală Sanitară de Stat „Grigore Ghica Vodă”, Iași;
  2. Dr. Angelica Nour-Dincă – Tensiunea arterială, Centrul Medical de Diagnostic și Tratament „Dr. Victor Babeș”, Info medical – Articole medicale, www.cdt-babes.ro;
  3. Hipertensiunea arterială, Libertatea pentru femei, Dicționar medical, www.libertateapentrufemei.ro.

Lasă un comentariu