Măsurarea, notarea şi interpretarea respiraţiei

Măsurarea, notarea și interpretarea respirației sunt activități uzuale pe care fiecare asistent medical trebuie să știe să le execute cât mai corect și într-un timp cât mai scurt. Orice abateri de la valorile normale ale frecvenței respiratorii trebuie transmise imediat medicului pentru a evita apariția unor complicații ce ar putea pune în pericol viața pacientului.

Ce este respirația?

Respiraţia reprezintă nevoia ființei umane de a capta oxigenul din mediul înconjurator, necesar procesului de oxidare din organism și de eliminare a dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.

Scopul măsurării și interpretării respirației

• evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului, aceasta fiind un indiciu al evoluţiei bolii, al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.

Obiectivele procedurii

• determinarea frecvenței respiratorii la internare, pentru a servi ca baza de comparare cu măsurătorile ulterioare;
• monitorizarea efectelor bolii, traumatismului sau stresului asupra sistemului respirator;
• evaluarea răspunsului pacientului la medicația sau tratamentele care afectează sistemul respirator.

Elemente de apreciat

• Tipul de respirație: costal superior (femei); costal inferior (bărbaţi); abdominal (copii, bătrâni);
• Amplitudinea mişcărilor respiratorii;
• Ritmul respirator;
• Frecvenţa respiraţiei;
• Simetria mişcărilor toracice.

Pregătirea materialelor

• cronometru (ceas cu secundar);
• creion verde;
• foaie de temperatură.

Pregătirea pacientului

• Nu se anunţă pacientul şi nu se explică tehnica → pacientul îşi poate modifica voluntar caracterele respiraţiei (frecvenţa) rezultând valori eronate în urma măsurării;
• Se aşază pacientul în decubit dorsal.

Efectuarea procedurii și notarea

• Se observă mișcările de ridicare și coborâre a toracelui cu fiecare inspirație și expirație prin aplicarea mâinii, cu fața palmară pe suprafața toracelui bolnavului;
• Se numără inspiraţiile timp de 1 minut;
• Consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură asezat direct pe linia orizontală din rubrica corespunzatoare pentru dimineata ( D ) sau seara ( S );
• Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbei;
• Se poate nota și cifric valoarea obţinută cât şi caracteristicile respiraţiilor:
  • Ex. Rs = 20 resp/min;
  • Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunzătoare, ritm regulat.
• Prin unirea valorilor succesive rezultă → CURBA RESPIRAŢIEI.

Interpretarea valorilor obținute

1. Normal
   • Frecvența respiratorie în repaus și în limitele normale caracteristice vârstei: respirația se face pe nas, este liniștită, fără zgomote, fără efort, regulată;
   • Tegumentele și mucoasele sunt normal colorate, pacientul este conștient, orientat temporo-spațial;
   • Frecvenţa normală: în funcţie de vârstă, sex, poziţie, temperatura mediului ambiant, starea de veghe/somn:
     • Bărbat 18 r/minut;
     • Femeie 16 r/minut.
2. Patologic
   • Frecvența respiratorie este mai mare sau mai mică față de valorile normale caracteristice vârstei;
   • Pacientul trece printr-o detresă respiratorie manifestată prin zgomote respiratorii anormale, efort respirator, utilizarea mușchilor respiratori accesori, ortopnee, piele palidă sau cianotică;
   • Pacientul poate avea una sau mai multe probleme de dependență intoleranță la activitate, anxietate, alterarea confortului, clearance ineficient al căilor respiratorii, posibilă insuficiență respiratorie, alterarea schimburilor gazoase.

Valorile normale caracteristice vârstei

Categoria de vârstă	Frecvența respiratorie
Nou-născut	30-50
Copil mic	20-40
Copil mare	15-25
Adult	16-18
Bărbat	14-18
Femeie	16-20
Vârstnic	15-25

Cauzele frecvenței respiratorii crescute

• Anxietatea – oamenii pot respira mai repede atunci când le este frică sau sunt anxioși. Respirația rapidă sau hiperventilația este un simptom comun al atacurilor de panică. Respirația rapidă va trece de obicei odată ce anxietatea dispare.
• Febra – pe măsură ce temperatura corpului crește din cauza febrei, se vor putea observa și valori crescute ale frecvenței respiratorii. Aceste creșteri ale frecvenței respiratorii reprezintă modul în care organismul încearcă să scape de căldură.
• Bolile respiratorii – diverse boli pulmonare, cum ar fi astmul, pneumonia și BPOC, pot îngreuna respirația, ceea ce poate duce la o creștere a frecvenței respiratorii.
• Probleme cardiace – dacă inima nu pompează în mod corespunzător oxigenul către organe, corpul poate reacționa crescând frecvența respiratorie.
• Deshidratarea – deshidratarea poate crește frecvența respiratorie pe măsură ce corpul încearcă să aducă energie către celule.
• Tahipnee tranzitorie (nou-născuți) – Această afecțiune acută apare la nou-născuți și se caracterizează prin respirație rapidă, uneori obosită. Pe măsură ce nou-născuții își fac primele respirații, lichidul care era în plămâni este expulzat. Când bebelușul nu poate expulza lichidul în întregime, frecvența respiratorie poate crește pentru a lua mai mult oxigen. Tahipneea tranzitorie se curăță de obicei în câteva zile, dar uneori necesită o monitorizare suplimentară în spital după naștere.

Cauzele frecvenței respiratorii scăzute

• Supradoza de droguri – o supradoză cu anumite droguri, cum ar fi narcoticele, poate scădea impulsul de respirație din creier, ducând la frecvențe respiratorii scăzute.
• Apneea obstructivă în somn – aceasta implică un blocaj al căilor respiratorii, adesea datorită relaxării țesuturilor moi din gât. Blocajul provoacă pauze scurte în respirație și poate reduce frecvența respiratorie generală.
• Traumatism cranian – traumatismele craniene pot afecta zona din creier care are rol în reglarea respirației, ceea ce poate duce la scăderea frecvenței respiratorii.
• Alcoolul – este un depresiv care afectează sistemul nervos central. Efectele alcoolului continuă să crească cu cât crește cantitatea de alcool consumat. Aproximativ patru până la șase porții de alcool sunt suficiente pentru a avea un impact negativ asupra funcționării sistemului nervos central.
• Probleme metabolice – Hipotiroidismul este cauzat de o glandă tiroidă hiperactivă. Hormonul tiroidian joacă un rol important în multe procese ale corpului, inclusiv în respirație. Hipotiroidismul poate slăbi mușchii plămânilor, îngreunând respirația. Acest lucru poate încetini frecvența respiratorie normală.

Concluzie

O frecvență respiratorie normală variază în funcție de vârstă și nivelurile de activitate. Dar diferite condiții, inclusiv boli și leziuni, pot duce, de asemenea, la o frecvență respiratorie prea mare sau prea mică. Este important să se măsoare cu exactitate frecvența respiratorie pentru a determina dacă este sau nu anormală. În unele cazuri, o frecvență respiratorie anormală poate fi o indicație a unei probleme medicale de bază, care necesită tratament.

Bibliografie

1. Prof. Edmond Ciumaşu, Prof. Tania Bararu – Ghidul Examenului de Absolvire 2021, Ediția a XI-a, Calificarea profesională: asistent medical generalist, Școala Postliceală Sanitară de Stat „Grigore Ghica Vodă”, Iași;
2. Eleesha Lockett – What Is a Normal Respiratory Rate for Kids and Adults? Healthline-Health, healthline.com, martie 2019;
3. Gerhard Whitworth – What is a normal respiratory rate? medicalnewstoday.com, februarie 2019.