Nursing în histerectomie

Nursing-în-histerectomie

Una dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale ginecologice este intervenția chirurgicală de extirpare a uterului, cunoscută și sub denumirea de histerectomie.

Clasificare

  • histerectomie parțială – este îndepărtat corpul uterului, lăsând colul uterin la locul său;
  • histerectomie totală – este operația cel mai des efectuată și constă în îndepărtarea uterului și a colului uterin;
  • histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie bilaterală – se îndepărtează uterul, colul uterin, trompele uterine (salpingectomie) și ovarele (ooforectomie);
  • histerectomie radicală – sunt îndepărtate uterul și țesuturile înconjurătoare, inclusiv trompele uterine, o parte a vaginului, ovarele, ganglionii limfatici și țesutul gras.

Indicații

  • fibroame – tumori necanceroase;
  • endometrioza – o afecțiune în care celulele endometriale cresc în afara uterului, atașându-se la alte organe din cavitatea pelvină;
  • sângerări uterine anormale – adesea din cauza hiperplaziei endometriale;
  • cancer – cancer de col uterin, cancer ovarian, cancer endometrial;
  • blocaje – când uterul sau o masă de țesut blochează vezica sau intestinele;
  • prolaps uterin;
  • afecțiuni pelvine cronice – pot include dureri pelvine sau boli inflamatorii pelvine.

Tipuri de intervenții chirurgicale

  • abdominală – este efectuată printr-o incizie orizontală în abdomenul inferior;
  • vaginală – este efectuată prin vagin și nu va lăsa semne externe vizibile după operație;
  • laparoscopică – este efectuată prin 3-4 mici incizii în abdomen pentru a permite introducerea instrumentelor și a laparoscopului;
  • vaginală asistată laparoscopic (LAVH) – medicul folosește o intervenție chirurgicală laparoscopică în combinație cu o intervenție chirurgicală prin vagin pentru a finaliza operația;
  • robotică – se realizează tot prin laparoscopie, dar chirurgul stă la o distanță scurtă de masa de operație și folosește un computer pentru a mișca brațele robotizate care sunt conectate la instrumentele chirurgicale.

Pregătire preoperatorie

  • i se explică pacientei procedura și motivul histerectomiei, ce implică această procedură și la ce să se aștepte postoperatoriu;
  • se obține consimțământul pacientei;
  • începând cu miezul nopții dinaintea operației, pacienta nu bea și nu mănâncă nimic;
  • se poate administra o clismă preoperatoriu pentru evacuarea materiilor fecale și pentru prevenirea contaminării și traumelor pe timpul operației;
  • la recomandarea medicului, se vor efectua irigarea vaginală înainte de operație și pregătirea pielii;
  • se pot administra medicamente preoperatoriu, la recomandarea medicului, pentru a ajuta pacienta să se relaxeze.

Îngrijire postoperatorie

  1. se verifică:
    • aspectul operației și drenajul;
    • semnele vitale și nivelul de cunoștință;
    • nivelurile de durere și confort, inclusiv senzațiile de greață și vărsăturile;
    • drenajul vaginal (seros, sângeros);
    • nevoia de a elimina, distensia vezicii urinare și urina reziduală (dacă este cazul);
    • claritatea, culoarea și sedimentul urinei;
    • dorsiflexia piciorului sau alte probleme circulatorii;
  2. se încurajează mersul și exercițiile fizice ușoare pentru a preveni tromboembolismul, pentru a facilita eliminările și pentru a stimula peristaltismul.

Complicații

  • infecție incizională / pelvină;
  • hemoragie;
  • leziuni ale tractului urinar;
  • ocluzie intestinală;
  • tromboflebită.

Intervențiile asistentului medical

Ameliorarea durerii

  • evaluează locația, nivelul și caracteristicile durerii;
  • administrează medicamentele prescrise pentru durere și se asigură că pacienta știe să folosească corect pompa automată de analgezie;
  • încurajează pacienta să se ridice din pat cât mai curând posibil, pentru a reduce flatulența și distensia abdominală;
  • sfătuiește pacienta să comprime cu palma plaga operatorie atunci când tușește, atunci când își schimbă poziția în pat și atunci când încearcă să meargă;
  • aplică, în funcție de recomandarea medicului, comprese reci sau pachete cu gheață pentru a reduce disconfortul perineal;
  • monitorizează nivelul de sedare și administrarea de opioide – poate interfera cu capacitățile pacientei de a se deplasa și de a elimina.

Stimularea eliminării urinare

  • monitorizează cantitatea de lichide consumată de pacientă precum și eliminările, distensia vezicii urinare, semnele și simptomele infecției vezicii urinare;
  • menține permeabilitatea cateterului, dacă acesta este montat;
  • cateterizează pacienta în mod intermitent dacă aceasta se simte inconfortabil sau dacă nu a urinat de mai mult de 8 ore;
  • folosește tehnica cateterizării după fiecare eliminare pentru a se asigura că nivelul de urină reziduală nu depășește 100 ml. Se continuă verificările prin sondaj dacă nivelul de urină reziduală este mai mare de 100 ml sau dacă există suspiciunea dezvoltării unei infecții la nivelul vezicii urinare;
  • încurajează pacienta să încerce să urineze cât mai des, nu doar atunci când simte nevoia;
  • recomandă pacientei să consume cât mai multe lichide (minim 2 l de lichide zilnic) pentru a evita infecțiile urinare.

Prevenirea infecțiilor

  • evaluează cantitatea de drenaj vaginal, culoarea și mirosul, locul inciziei și temperatura;
  • administrează antibiotice conform recomandărilor medicului;
  • asistă pacienta în utilizarea unui spirometru stimulativ, pe timpul tusei și respirației profunde, pentru a reduce riscul de infecție pulmonară;
  • monitorizează respirația și sunetele respirației.

Creșterea imaginii de sine

  • se ascultă pacienta în timp ce aceasta își exprimă sentimentele vis-a-vis de situația ei ca femeie;
  • se încurajează pacienta să discute sentimentele sale cu soțul sau alte persoane apropiate;
  • se reasigură pacienta că aceasta nu va trece printr-o menopauză prematură dacă nu i-au fost îndepărtate ovarele.

Redobândirea funcției sexuale

  • discută cu pacienta despre schimbările legate de funcția sexuală, cum ar fi vaginul scurtat și posibila dispareunie din cauza uscăciunii;
  • oferă sugestii pentru îmbunătățirea funcției sexuale:
    • utilizarea lubrifianților solubili în apă;
    • alegerea unei poziții dominante pentru a controla mai bine adâncimea penetrării.

Educația pacientei

  1. Pacienta este informată că o histerectomie totală cu salpingo-ooforectomie bilaterală produce o menopauză chirurgicală. Aceasta poate prezenta bufeuri, uscăciune vaginală și modificări ale dispoziției, cu excepția cazului în care este instituită terapia de înlocuire hormonală pe termen scurt.
  2. Pacienta este sfătuită să nu stea prea mult într-un loc, cum este cazul în deplasările pe distanțe lungi, din cauza posibilității de acumulare de sânge în extremitățile inferioare, ceea ce crește riscul de tromboembolism.
  3. Pacienta trebuie să se abțină să șofeze cel puțin până la a treia săptămână postoperatorie, deoarece chiar și apăsarea pedalei de frână poate pune presiune pe abdomenul inferior.
  4. Se va informa pacienta cu privire la semnele de oboseală care pot apărea în primele zile postoperatoriu. Aceasta trebuie să nu planifice prea multe activități în viitorul apropiat deoarece perioada de recuperare diferă pentru fiecare persoană în parte și depinde foarte mult de istoricul medical și de eventualele complicații care au apărut. Perioada de recuperare poate dura de la 2-3 luni până la un an.
  5. Se ajută pacienta să treacă peste episoadele scurte de depresie din timpul convalescenței și este încurajată să apeleze la specialist în cazul în care aceste stări persistă.
  6. Se repetă instrucțiunile date de chirurg cu privire la utilizarea tampoanelor, care sunt de obicei contraindicate timp de 6 până la 8 săptămâni. Relațiile sexuale trebuie reluate cu precauție pentru a preveni rănirea și disconfortul. Dușurile sunt permise, dar băile în cadă sunt amânate până când vindecarea este completă.
  7. Pacienta este instruită să se prezinte imediat la medic dacă prezintă febră mai mare de 37.8 °C, sângerare vaginală puternică, durere crescută, crampe însoțite de sângerare sau drenaj crescut de la locul inciziei.
  8. Se accentuează importanța vizitelor regulate la medic pentru efectuarea examenelor ginecologice.

Rezultate așteptate

  • durerea scade în intensitate;
  • pacienta elimină la un interval de 4-6 ore o cantitate suficientă de urină;
  • nu prezintă semne de febră sau infecție;
  • pacienta prezintă o stare de bine și este optimistă în privința recuperării;
  • pacienta conștientizează efectele histerectomiei asupra vieții sale sexuale și știe cum să procedeze în continuare.

Concluzie

Impactul psihologic al unei histerectomii variază în funcție de cât de bine a fost pregătită pacienta înainte de operație, de motivul care a dus la efectuarea intervenției chirurgicale precum și de nivelul de confort postoperatoriu. Unele femei pot simți un sentiment de pierdere sau devin depresive, dar aceste reacții emoționale sunt de obicei temporare. Alte femei pot constata că histerectomia le îmbunătățește sănătatea și starea de bine și poate fi chiar o operație de salvare a vieții.

Bibliografie

  1. Sandra M. Nettina – Hysterectomy, Gynecologic Disorders – General Procedures and Treatment Modalities, Lippincott Manual of Nursing Practice, Eleventh Edition, Wolters Kluwer 2019;
  2. Dr. Ruxandra Dumitrescu – Histerectomia: ce este, de ce se face și care sunt riscurile, Sănătatea femeii, doc.ro;
  3. Cleveland Clinic – Hysterectomy: Recovery and Outlook, Health, Treatments, Hysterectomy, my.clevelandclinic.org;
  4. National Women’s Health Network – Hysterectomy, nwhn.org, 2015;
  5. Lucreția Titircă – Ghid pentru plan de îngrijire a bolnavei cu histerectomie – Îngrijirea pacientelor cu afecțiuni ale aparatului genital, Îngrijiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali, Manual pentru colegiile și școlile postliceale sanitare, Ed. a 7-a, Editura Viața Medicală Românească, 2006.

2 comentarii la „Nursing în histerectomie”

Lasă un comentariu