Urgenţe medico-chirurgicale

Results

#1. Ce înțelegem prin incizie?

extirparea unui țesut;

secționarea unui țesut;

pătrunderea într-o cavitate naturală;

golirea unei colecții purulente.

#2. Durerea din infarctul de miocard acut:

durează mai puțin de 30 de minute;

se însoțește de greață și vărsături;

se însoțește de hipertensiune;

poate iradia în centură.

#3. Intoxicația cu barbiturice:

se însoțește de hipertensiune;

se însoțește de bradipnee și hipotonie;

se instalează mai rapid postprandial;

nu determină coma.

#4. În coma alcoolică:

pacientul prezintă tegumente uscate și pliu cutanat persistent;

apare volvulusul intestinal;

evoluează cu diplopie, disartrie și vertij;

se perfuzează soluții macromoleculare.

#5. Simptomatologia în encefalopatia hipertensivă include:

tulburări olfactive;

redoarea cefei;

cefalee intensă cu vărsături;

sincopă.

#6. Printre cauzele de abdomen acut se numără:

ocluzia intestinală;

accidentul vascular cerebral;

pleurezia bazală;

gastrită.

#7. Simptomele insolației includ:

hipotermie;

transpirații excesive;

dificultăți de respirație și confuzie;

insomnie.

#8. Frecvența cardiacă normală la adulți este:

90-100 pulsații / min;

130-140 pulsații /min;

140-160 pulsații/min;

60-80 pulsații /min.

#9. În care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sânge?

hemoragie venoasă;

hemoragie capilară;

hemoragie arterială;

hemoragie venoasă și capilară.

#10. Pentru pacientul inconștient care respiră, primul gest terapeutic este:

poziția laterala de siguranță;

10 insuflații;

30 de compresiuni toracice;

cicluri de câte 30 compresii toracice cu 2 insuflații.

#11. Semnul major precoce al apendicitei acute este:

anorexia;

vărsăturile;

diareea;

dureri în fosa iliacă dreaptă.

#12. Tehnica de resuscitare presupune:

stabilirea funcției venoase;

stabilirea debitului venos;

restabilirea funcției cardio-respiratorie;

administrarea de vitamine.

#13. Electrocutarea:

poate produce edeme;

acționează în special asupra inimii și respirației;

curentul continuu este mai periculos decât cel alternativ;

este influențată de temperatura mediului înconjurător.

#14. Simptomul crizei de astm bronșic este:

dispnee inspiratorie;

dispnee expiratorie;

diplopie;

puls cățărător.

#15. Simptomatologia în edemul pulmonar acut include:

dispnee severă;

edem al pleurei;

amauroză;

redoare pulmonară.

#16. Conduita de urgență în astmul bronșic include:

antitusive;

opiacee (morfină, mialgin);

miofilin și hemisuccinat de hidrocortizon;

vasodilatatoare.

#17. Resuscitarea se efectuează:

timp de 10 minute;

timp nelimitat până la apariția funcției neuronale;

timp nelimitat până la sosirea ajutorului medical;

timp de 1 minut cu pauză de 10 minute.

#18. Edemul pulmonar acut:

manifestările apar mai ales ziua;

pacientul este eritematos;

pacientul prezinta bradicardie;

pacientul prezintă expectorație spumoasă.

#19. Abdomenul acut:

apare brusc, în plină sănătate;

se tratează exclusiv chirurgical;

poate fi determinat de infarctul de miocard;

localizarea durerii nu orientează asupra diagnosticului.

#20. Resuscitarea cardio-respiratorie este eficientă dacă:

pulsul dispare la arterele carotidă și femurală;

dispare reflexul pupilar;

apare circulaţia periferică;

apar mișcările respiratorii și pulsul.

#21. Manevrele de resuscitare presupun:

masaj cardiac extern;

așezarea victimei în poziție dorso-laterală;

efectuarea manevrelor cu victima obligatoriu în decubit ventral;

doar cu masca de oxigen.

#22. Semnul clinic care indică stopul cardio-respirator este:

căderea posterioară a limbii;

pierderea conștienței;

deficit de puls;

contractură periferică (rigiditate).

#23. Blocurile pot fi:

interatrial;

sino-carotidian;

atrio-ventricular;

interventricular.

#24. Claudicația intermitentă:

apare în molet, la mers;

are caracter pulsatil;

apare în sindromul de ischemie acută;

apare în tromboflebita profundă.

#25. Criteriul de evaluare primară a victimei presupune:

aprecierea funcției verbale;

aprecierea stării de depresie;

evaluarea mobilității;

aprecierea stării de conştiență.

#26. În infarctul de miocard acut durerea:

cedează la nitroglicerină;

se însoțește de bradicardie;

cedează la opiacee;

se însoțește de hipertensiune.

#27. Coma ceto-acidozică:

se însoțește de scăderea pH-ului sanguin;

se însoțește de transpirații;

se instalează brusc;

este determinată de un exces de insulină.

#28. În pneumotoraxul spontan:

pătrunde lichid în pleură;

apare durere precordială;

apare durerea anginoasă;

pătrunde aer în pleură.

#29. Toxiinfecțiile alimentare:

determină agorafobie;

pot fi toxice sau infecțioase;

evoluează întotdeauna cu febră mare;

se vindecă întotdeauna spontan.

#30. Coma hipoglicemică:

se tratează cu glucoză hipertonă;

se instalează lent, fiind o comă calmă;

poate apărea după consumul de fibre;

se însoțește de tegumente uscate și pliu cutanat persistent.

#31. În sindromul de ischemie acută periferică pacientul prezintă:

durere anginoasă;

febră;

absența pulsului;

edem.

#32. Criza de astm bronșic:

apare mai ales ziua;

determină tahipnee;

apare brusc, determinând ortopnee;

determină inspir forțat, prelungit.

#33. În stop cardio-respirator pulsul se verifică palpând:

artera pulmonară;

vena cavă;

carotida;

maleola.

#34. Cauza cea mai frecventă a morții subite cardiace este:

bradicardia sinuzală;

blocul atrio-ventricular total;

fibrilația ventriculară;

tahicardia paroxistică.

#35. Extrasistolele:

au originea în sistemul excitoconductor;

pot fi supraventriculare;

trec prin valva mitrală;

pot evolua cu amauroză.

#36. Durerea anginoasă:

iradiază pe marginea cubitală a antebrațului stâng;

durează peste 300 de minute;

are sediul pe o suprafață mică;

este influențată de mișcările respiratorii.

Finish