Anestezie-terapie intensivă și nursing specific

Results

#1. Sunt complicații respiratorii ale anesteziei generale, mai puțin :

hipoxemia;

hipercapnia;

laringospasmul;

edemul pulmonar acut;

#2. Identificați afirmația adevărată referitoare la respirația de tip Kussmaul:

apare în cazul alcalozei respiratorii;

apare în cazul alcalozei metabolice;

apare în cazul acidozei respiratorii;

apare în cazul acidozei metabolice.

#3. Manevrele de suport vital de bază pot fi efectuate de către:

exclusiv de către medici;

exclusiv de către medici și asistenți;

exclusiv de către personalul medical;

de orice persoană instruită în acest sens.

#4. Dezavantajele intubației orotraheale (IOT) sunt, cu excepția:

necesitatea de instruire specială și experiența;

risc de leziuni locale (dinți, limbă, palat);

agravarea leziunilor de coloană cervicală;

permite aspirarea căilor aeriene inferioare.

#5. Alegeţi afirmaţia corectă dintre enunţurile de mai jos, a hipovolemiei:

pierderea excesivă de apă si electroliți cu pierderea izotoniei mediului intern;

pierdere excesivă de apă cu pierderea izotoniei mediului intern;

pierdere excesivă de apă şi electroliţi cu menţinerea izotoniei mediului intern;

pierdere excesivă de apă şi electroliţi cu creşterea izotoniei mediului intern.

#6. Prin stomie se înțelege:

orificiu intestinal artificial creat printr-o interventie chirurgicala, în vederea eliminării continutului intestinal;

deschiderea și fixarea colonului la suprafața peretelui abdominal;

deschiderea și fixarea operatorie a intestinului subțire la nivelul pielii peretelui abdominal;

crearea printr-o intervenție chirurgicală a unei deschizături prin care se realizează o comunicare între un organ cavitar și tegument.

#7. Selectați asocierea incorectă:

hematemeza = vărsătură cu sânge;

pareza = paralizia celor patru membre;

hipoxemie = scăderea nivelului de oxigen din sânge;

ataxie = defect de coordonare a activităţii musculare.

#8. Identificați afirmația falsă referitoare la defibrilare:

reprezintă livrarea nesincronă cu complexul QRS a șocului electric extern;

se utilizează în cazul fibrilației ventricualre și a tehicardiei ventriculare fără puls;

dacă este posibil ar trebuie făcută la sfârșitul expirului;

reprezintă livrarea sincronă cu complexul QRS a șocului electric extern.

#9. Alegeţi afirmaţia falsă:

livrarea unui şoc electric extern nesincron cu complexul QRS denumeşte defibrilarea;

utilizăm termenul de cardioversie pentru livrarea sincronizată cu complexul QRS a unui şoc extern;

în obstrucţia căilor aeriene întâlnim următoarele manifestări de dependenţă stare de inconştienţă, cianoză, stridor, disfonie, tuse;

energia utilizată în defibrilare depinde de curentul utilizat:bifazic sau monofazic.

#10. Identificați informația adevărată referitoare la masca laringiană:

cea mai indicată în resuscitarea cardio-respiratorie efectuată de personalul paramedical sau medical;

când se utilizează pacientul poate fi conștient;

sunt de utilizare îndelungată, nesuportând sterilizări;

aspirația pulmonară se poate efectua când se utilizeză masca laringiană.

#11. Alegeți afirmația falsă cu referire la hipopotasemie:

determină greață și fatigabilitate;

nivelul potasiului este sub 3 mEq/l;

poate determina sete și hiperemia feței;

poate determina schimbarea personalității.

#12. Sunt strategii terapeutice ale insuficienței renale acute, mai puțin:

evitarea infecției urinare;

restricția hidrică;

corectarea cauzei;

evitarea medicației nefrotoxice.

#13. Căile de administrare a medicamentelor în resuscitare sunt următoarele, cu excepția:

orală;

intravenoasă;

intraosoasă;

pe sonda de intubație.

#14. Alegeți succesiunea corectă a intervențiilor în cadrul resuscitării la adult:

verificarea stării de conștiență, eliberarea căilor aeriene, verificarea respirației, verificarea circulației, efectuarea respirației artificiale și a masajului cardiac ;

verificarea respirației, verificarea circulației, efectuarea respirației artificiale și masajului cardiac, verificarea stării de conștiență;

verificarea stării de conștiență, eliberarea căilor aeriene, verificarea respirației, efectuarea compresiilor toracice externe, efectuarea ventilațiilor;

verificarea stării de conștiență, eliberarea căilor aeriene, verificarea respirației, verificarea circulației, efectuarea compresiilor toracice externe.

#15. Intervenţia de nursing pentru asigurarea echilibrului volemic şi nutriţional la pacientul comatos constă din următoarele, cu excepţia:

evaluarea periodică a stării de hidratare, a aspectului mucoaselor şi a tonusului muscular;

testarea periodică a reflexului fotomotor;

monitorizarea electroliţilor şi a altor constante de laborator recomandate de medic;

asigurarea parenterală a fluidelor, pe durata abolirii reflexului de deglutiţie, cu supravegherea atentă a cantităţii şi ritmului de administrare a fluidelor (stabilite de medic);

#16. Sunt semne clinice ale șocului urmatoarele ,cu excepția:

bradicardie;

oligurie extremă până la anurie;

tahicardie peste 100 pulsații pe minut;

hipotensiune arterială.

#17. Alegeți varianta corectă:

apa intracelulară reprezintă 66% din greutate corporală;

apa intracelulară reprezintă 40% din total;

apa intracelulară reprezintă 33% din total;

apa intracelulară reprezintă 40% din greutate corporală.

#18. Standardul de monitorizare în cursul anesteziei generale nu include:

electrocardioscopia;

pulsoximetria;

concentrația inspiratorie a anestezicului inhalator;

măsurarea noninvazivă a TA;

#19. În cadrul suportului vital avansat afirmațiile următoare sunt false, cu excepția:

lidocaina nu mai este recomandată ca tratament antiaritmic;

scopul injecției cu adrenalină este de a restabilii tonusul venos;

adrenalina exercită în mod normal o acțiune batmotropică;

după administrarea unui șoc electric extern se recomandă reluarea manevrelor RCP.

#20. Identificați afirmația falsă referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie:

în absența personalului calificat pentru efectuarea intubației traheale sunt utilizate ca alternative masca laringiană, combitubul, I-gel;

abordul venos este indicat a se realiza în primele 4 minute de la diagnosticarea stopului cardio-respirator;

medicamentul principal utilizat în timpul resuscitării, la fiecare 3-5 min, rămâne adrenalina;

după intubarea traheei, compresiile toracice se efectuează discontinuu, cu o frecvență de 100/minut.

#21. Opioidele determină:

hipnoză profundă;

analgezie dependentă de doză;

relaxare musculară;

stimulare cardio-vasculară;

#22. Alegeți afirmația falsă:

o soluţie este considerată normotonă/izotonă dacă are presiunea osmotică eficientă (tonicitatea) egală cu cea a plasmei, tonicitatea plasmei fiind egală cu tonicitatea spaţiului extracelular;

difuzia reprezintă procesul de trecere pasivă a particulelor dintr-un sector în altul, datorită unui gradient de concentrație;

transportul activ transmembranar prin canale ionice specializate, funcționează cu consum de energie metabolică( pompa Na / K – K intra/scoate Na);

filtrarea reprezintă deplasarea activă în virtutea unui gradient de presiune hidrostatică (filtrarea glomerulară).

#23. Alegeti afirmația adevărată referitoare la masajul cardiac extern:

compresiunile toracice la o gravidă aflată în stop cardiorespirator în ultimul trimestru de sarcină se fac poziţionând-o în semidecubit lateral stâng;

frecvența compresiilor toracice la un adult aflat în stop cardio-respirator este de 30/minut;

compresiile toracice la un adult trebuie să realizeze o depresie a sternului de 3-4 cm;

coordonarea compresiilor toracice cu ventilația 30:2 în resuscitarea la adult se face până când pacientul își revine.

#24. Îngrijirea pacientului ventilat mecanic constă în urmatoarele, cu excepţia:

tapotament toracic;

aspiraţie pe sondă de intubaţie;

schimbarea periodică a sondei de intubaţie;

kinetoterapie respiratorie.

#25. Identificați cei mai importanți parametri care decid necesitatea ventilației mecanice:

sub 14 respirații/min, PaO2 sub 60 mm Hg,PaCO2 peste 30mm Hg;

peste 20 respirații/min,PaO2 sub 60 mm HG, PaCO2 peste 50 mm Hg;

peste 35 respirații/min,PaO2 sub 60 mm Hg, PaCO2 peste 50 mm Hg;

frecvență respiratorie normală în prezența modificării gazelor respiratorii.

#26. Alegeți afirmația falsă referitoare la pipa orofaringiană:

se utilizează la pacientul conștient;

permite aspirația secrețiilor;

este un mijloc de oxigenare a pacientului;

este un adjuvant al căilor aeriene.

#27. Intervenţiile de nursing pentru menţinerea permeabilităţii căilor aeriene la pacientul comatos constau din următoarele, cu excepţia:

controlul cavităţii bucale şi îndepărtarea eventualelor proteze dentare;

introducerea unei canule oro-faringiene pentru a preveni obstruarea căilor aeriene superioare prin căderea bazei limbii şi închiderea glotei;

plasarea pacientului în poziţia de siguranţă în decubit dorsal;

la pacienţii cu sindrom de hipertensiune intracraniană, ridicarea căpătâiului patului la 45° pentru a preveni aspirarea secreţiilor în căile aeriene inferioare.

#28. Tabloul clinic în șocul septic include, mai puțin:

prezența unei infecții locale sau generale;

scăderea tensiunii arteriale;

creșterea tensiunii arteriale;

tegument uscat,la început,apoi umed și rece.

#29. Adjuvanții căilor aeriene sunt următorii, cu excepția:

masca facială;

calea orofaringiană;

tripla manevra Saffar;

intubația orotraheală.

#30. Care afirmație este corectă:

hipotermia terapeutică vizează protejarea creierului de aminoacizii neuroexcitanți;

în caz de stop cardiac prin asistolie se administrează 2 mg de adrenalină;

stopul cardiac survine în prezența unui martor în mai mult de 10% din cazuri;

în absența unei căi venoase adrenalina nu se poate administra.

#31. Factorii de risc pentru instalarea SDRA(sindromului de detresă respiratorie acută) sunt, cu excepția:

septicemia;

șocul și hipotensiunea prelungită;

transfuzia masivă;

insuficiența renală cronică.

#32. La pacientul care nu respiră, verificarea pulsului se va face la:

artera radială;

artera carotidă;

artera femurală;

artera brahială.

#33. Identificați informația falsă:

factorii care controlează deplasările hidrice între celule și mediul extracelular sunt reprezentați de presiunea osmotică;

principalele substanțe osmotic active din plasma sunt sodiul, glucoza, ureea,clorul, proteinele plasmatice;

principalele substanțe osmotic active din plasma sunt sodiul, glucoza, ureea, potasiu, proteinele plasmatice;

factorii care controlează deplasările hidrice între vas și interstițiu sunt reprezentați de gradientul de presiune hidrostatică și presiunea coloid osmotică.

#34. Următoarele afirmații sunt false, cu excepția:

principala cauză a stopului cardiac nu este IMA;

etiologia stopului cardiac va fi clasificată în funcție de cauză;

fibrilația ventriculară declanșează rar un stop cardiac;

tahicardia ventriculară nu declanșează stopul cardiac decât în anumite circumstanțe.

Finish