Boli infecto-contagioase și nursing specific

Results

#1. Scaune apoase, verzui, fetide, nesangvinolente sunt caracteristice în următoarea formă clinică a salmonelozei:

gastritică;

gastroenteritică;

gastroenterocolitică;

enterocolitică.

#2. Toxina tetanică este transportată de la poarta de intrare spre măduva spinării, formația reticulară și bulbul rahidian pe următoarele căi:

sânge și pe traiectul nervilor;

exclusiv prin sânge;

exclusiv prin limfa și pe traiectul nervilor ;

exclusiv perineural, nepătrunzând în sânge.

#3. Alegeţi varianta adevarată:

tulburările defecaţiei sunt reprezentate de sindromul diareic;

tulburările defecaţiei sunt reprezentate de modificări de culoare ale scaunului;

tulburările defecaţiei sunt reprezentate de incontinenţa materiilor fecale;

tulburările defecaţiei sunt reprezentate de constipaţie.

#4. Identificaţi răspunsul corect:

puncția lombară este contraindicată la suspectarea unui proces de volum a SNC;

puncția lombară este contraindicată la vârstnici;

complicația cea mai frecventă întoxiinfecțiile alimentare este edemul cerebral;

șocul hipoveolemic se poate dezvolta în salmonelozele gastrice.

#5. Manifestările de dependență caracteristice meningitei meningococice sunt, mai puțin:

febra remitentă;

cefalea difuză violentă;

LCR cu pleiocitoză neutrofilică;

paralizie / pareza de nervi cranieni din primele zile de boala.

#6. Incubația medie de aproximativ 30 zile, cărei forme clinice de hepatită virală acută aparține:

hepatita virală A;

hepatita virală C;

hepatita virală B;

hepatita virală E.

#7. Convalescenții de hepatită virală C vor fi excluși de la donarea de sânge pentru:

3 luni;

6 luni;

3 ani;

toată viața.

#8. Anamneză unui bolnav diagnosticat cu endocardită infecţioasă relevă un sindrom febril intermitent care evoluează de aproximativ 30 de zile. În acest caz bolnavul prezintă:

febră acută intermediară;

febră acută recentă;

febră prelungită;

febră de etiologie neprecizată.

#9. Identificaţi afirmaţia corectă referitoare la infecţiile urinare nosocomiale:

sunt infecţiile nosocomiale cele mai frecvente;

preced cu 24 h internarea în unitatea sanitară;

semnele clinice sunt estompate;

se întâlnesc întotdeauna la persoanele cu sondă urinară.

#10. Tabloul clinic caracterizat prin febră crescută, frisoane, mialgii, cefalee, dureri ale globilor oculari, cu debut brusc, însoțit de sindrom funcțional respirator este sugestiv pentru:

hepatita virală A;

gripa;

crup difteric;

tetanos.

#11. Tratamentul BDA(boala diareică acută) simptomatic constă în toate de mai jos cu excepţia:

topice absorbante;

antibiotice cu spectru larg;

modulatoare de motilitate cu efect de încetinire a tranzitului;

antiemetice.

#12. Una din afirmaţiile următoare cu privire la impetigo streptococic este adevărată:

apare mai frecvent la adult;

începe cu maculo-papule generalizate;

pustulele se erodează şi formează cruste groase cu aspect meliceric;

nu este contagios.

#13. Identificaţi bolile infecto-contagioase eruptive ale copilăriei

rujeola, rubeola, varicela, parotidita epidemică;

rujeola, rubeola, varicela, scarlatina;

rujeola, rubeola, varicela, tusea convulsivă,difteria;

rujeola, Zona Zoster, scarlatina.

#14. Identificați bolile infecto-contagioase ce se transmit pe căile parenterală, sexuală, verticală (de la mamă la făt):

hepatita virală B, hepatita virală C, infecția HIV;

hepatita virală A, hepatita virală E;

infecțiile nosocomiale;

tetanosul și rabia.

#15. Următoarele afirmaţii despre angină streptococică sunt adevărate, cu excepţia:

congestie intensă, roşie-violacee;

aspect patognomonic al limbii – ciclu lingual;

etiologia poate fi virală;

nu apare în cadrul bolilor metabolice, sau în corticoterapie.

#16. Despre febră sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:

febra este un simptom care nu apare doar în bolile infecţioase;

absenţa sindromului febril exclude întotdeauna diagnosticul de boală infecţioasă;

febra poate lipsi în unele infecţii;

este definită printr-o temperatură centrală mai mare de 38º C dimineaţa.

#17. Incubația cea mai fixă, de aproximativ 10 zile se întâlnește în:

rujeolă;

varicelă;

scarlatină;

gripa.

#18. Care din afirmațiile următoare sunt adevărate:

hepatita virală A nu se cronicizează;

hepatita virală A se transmite parenteral;

imunitatea postinfecțioasă în hepatita virală A durează 6 luni;

starea de purtători există în hepatita virală A.

#19. Botulismul poate fi contactat prin următoarele, cu excepţia:

consumul de cârnaţi;

alimente conservate;

excepţional prin infecţia unei plăgi;

sexual.

#20. Identificați cărei boli infecto-contagioase aparține masca Filatov:

rujeolă;

scarlatină;

rubeola;

varicela.

#21. Investigațiile paraclinice recomandate în forma clasică de dizenterie sunt, exceptând:

examinarea bacteriologică a materiilor fecale;

examenul coprologic;

colonoscopia;

investigații serologice..

#22. Care afirmaţie referitoare la erizipel este adevarată?

incubaţia peste 1 lună;

produs de streptococi beta hemolitici grup A;

nu este contagios;

zona de tegument afectată este palidă.

#23. Infecțiile nosocomiale apar în spitale după:

48 ore;

24 ore;

36 ore;

72 ore.

#24. Alegeţi varianta adevărată:

în exantemul din scarlatină erupţia păleşte;

exantemul în scarlatină lasă godeu;

în exantemul din scarlatină faciesul bolnavului este „pălmuit”;

exantemul în scarlatină este cianotic.

#25. Singura metodă de profilaxie specifică în hepatita virală B este reprezentată de:

administrarea de imunglobuline standard;

administrarea de vaccin anti- HVB;

administrare de interferon;

administrare de antibiotice.

Finish