Chirurgie toracică, cardiovasculară și nursing specific

Results

#1. Chistul hidatic pulmonar este:

o infecție supurativă a parenchimului pulmonar determinată de germeni anaerobi;

dezvoltarea tumorală veziculară a larvei de echinococcus granulosus (patologie parazitară);

o infecție a parenchimului pulmonar determinată de streptococcus pneumoniae;

o leziune cavitară determinată de Mycobacterium tuberculosis (bacterie intracelulară).

#2. Alegeţi din următoarele afecţiuni malformaţia congenitală de cord:

stenoza mitrală;

varicele;

tetralogia Fallot;

infarctul acut de miocard.

#3. Identificaţi în ce condiţie apare transudatul pleural:

mezoteliom malign;

sindrom nefrotic;

pancreatită;

poliartrită reumatoidă.

#4. Indicaţi locul unde se îngrijeşte un bolnav operat pe cord:

în salon obişnuit;

la ATI chirurgie cardiovasculară;

la domiciliu;

la sanatoriu.

#5. Care dintre următoarele elemente reprezintă un simptom:

icter;

edem;

wheezing;

dispnee.

#6. Indicaţi care este intervenţia autonomă a asistentului/asistentei medicale:

efectuarea fibrobronhoscopiei;

efectuarea traheostomei;

aplicarea pipei oro-faringiene (pipa Gueddel);

efectuarea toracocentezei.

#7. Identificaţi afirmaţia falsă:

bolnavul cu arterită nu are voie să fumeze;

bolnavul cu varice va purta ciorapi compresivi-medicinali;

anevrismul aortic este o infecţie la nivelui peretelui arterial;

boala varicoasă poate fi ereditară.

#8. Identificaţi investigaţia obligatorie înainte de operaţia de by-pass coronarian:

coronarografia prin cateterism;

examenul fundului de ochi;

electroencefalograma;

intradermoreacția-Casoni.

#9. Poziţia pacientului pentru puncţia pleurală este :

aşezat pe scaun, în lateral, cu braţul de partea sanătoasă sprijinit pe spătarul scaunului și cel din partea unde va avea loc puncţia ridicat deasupra capului;

în pat, aşezat în decubit dorsal;

în pat, aşezat în decut ventral;

aşezat în decubit lateral .

#10. Prevenirea apariţiei reacţiilor vagale în timpul toracocentezei se face :

prevenim pacientul să nu mănâce dimineaţa;

administrăm înainte de puncţie o fiolă de sulfat de atropină subcutanat, la recomandarea medicului;

încurajăm pacientul să se alimenteze pentru a nu prezenta lipotimie în timpul puncţiei;

nu este necesară pregătirea pacientului deoarece puncţia pleurală este o manevră care durează foarte puţin.

#11. Alegeţi pregătirea corectă a locului înainte de operaţia pe cord deschis:

dezinfecţia şi raderea pilozităţilor pe hemitoracele stâng;

dezinfecţia şi raderea pilozităţilor pe torace anterior/posterior;

raderea pilozităţilor şi baie cu betadină pe toată suprafaţa corpului cu excepţia capului;

dezinfecţia şi raderea pilozităţilor în regiunea abdominală şi genital.

#12. În empiemul pleural, manifestările de dependență sunt, mai puțin:

febră ridicată;

fasciculații;

dispnee;

durere toracică.

#13. Intervenția chirurgicală de elecție pentru pericardita constrictivă este:

embolectomia chirurgicală;

toracocenteza diagnostică;

pericardocenteza;

pericardectomia.

#14. Toracocenteza reprezintă :

puncţia peritoneului;

puncţia pericardului;

puncţia pleurei;

puncţie osoasă.

#15. Valvulopatia caracterizată de îngustarea orificiului valvular se numește:

pericardită constrictivă;

stenoză valvulară;

insuficiență valvulară;

endocardită infecțioasă.

#16. Mobilizarea precoce a pacientului postoperator se face pentru că previne :

staza bronşică, staza venoasă, leziunile de decubit;

instalarea depresiei;

nu se mobilizează pacientul pentru că poate să apară hemoragia;

apariţia durerii toracice.

#17. Alegeţi manifestarea clinică ce lipsește în embolia pulmonară:

polipneea;

hemoptizia;

bradicardia;

sincopa.

#18. Embolia pulmonară reprezintă:

îngustarea intermitentă a căilor aeriene inferioare secundară hiperreactivității bronșice;

infecția supurativă a parenchimului pulmonar determinată de germeni anaerobi;

obstrucția arterelor pulmonare cu material migrat pe calea fluxului sanguin (tromb);

acumularea de aer între foițele pleurale.

#19. Defibrilarea electrică se efectuează în caz de:

criză de astm;

stop cardiac, tahicardie şi fibrilaţie ventriculară;

pericardită;

pleurezie.

#20. Pentru pregătirea pacientului în vederea intervenţiei chirurgicale pe torace sunt necesare o serie de investigaţii dintre care câteva sunt obligatorii:

electrocardiograma, radiografia toracică, spirometria, analize de sânge, grup şi Rh;

electroencefalograma, radiografia toracică, spirometria;

endoscopie gastrică, radiografia toracică, spirometria, analize de sânge, grup şi Rh;

colonoscopie, radiografia toracică, spirometria.

#21. Alegeți răspunsul corect referitor la abcesul pulmonar:

este boală parazitară;

este o bulă de aer;

este colecţie purulentă în parenchimul pumonar;

este o boală cronică.

#22. Alegeţi varianta adevărată:

lobectomia reprezintă intervenţia la nivelul colecistului;

drenajul pleural se practică în caz de criză de astm;

cancerul pulmonar în stadiul 1,2 este operabil;

intradermoreacţia Cassoni depistează tuberculoza pumonară.

#23. Identificați varianta corectă referitoare la stenoza aortică:

se caracterizează prin obstacol faţă de ejecţia din atriul drept;

se caracterizează prin obstacol faţă de ejecţia din atriul stâng;

se caracterizează prin obstacol faţă de ejecţia din venticulul drept;

se caracterizează prin obstacol faţă de ejecţia din venticulul stâng.

#24. În patologia traumatică a toracelui, existenţa a cel puţin două traiecte de fractură la nivelul a cel puţin două coaste învecinate definește:

pneumomediastinul;

ruptura diafragmatică;

contuzia pulmonară;

voletul costal.

#25. Aspectul radiologic în abcesul pulmonar – faza supurativă este următorul:

opacitate triunghiulară cu vârful la hil și baza la periferie;

cavitate cu nivel ondulant;

imagine hidroaerică cu nivel orizontal;

opacitate cu semilună aerică la polul superior.

#26. Puncţia arterei radiale se face cu :

seringa de puncţie venoasă;

seringa heparinată de calibru mic, cu ac mic, subţire , cu bizoul scurt;

se poate folosi orice tip de seringă;

nu ştiu, pentru că o face medicul.

#27. Care dintre următoarele caracteristici enumerate descrie lichidul pleural de tip exsudat:

concentrație crescută de proteine (>3g/l);

pleura nu este afectată;

este frecvent întâlnit în insuficiența cardiacă sau ciroza hepatică;

apare în contextul creșterii presiunii hidrostatice.

#28. Alegeţi varianta corectă care caracterizează frecătura pericardică:

se aude mai bine în decubit;

zgomot profund strict în diastole;

nu persistă în apnee;

zgomot superficial sistolo-diastolic.

#29. Care este suprafaţa normală a orificiului aortic:

3 cm pătrați;

2,5 cm pătrați;

2 cm pătrați;

2-3 cm pătrați.

#30. Identificaţi metoda de tratament în fractura costală simplă:

intervenţie chirurgicală;

aparat gipsat;

pansament compresiv, repaus, analgezice şi aniinflamatorii;

cateterism cardiac.

#31. Indicaţi denumirea corectă pentru puncţia pericardică cu scop evacuator:

toracocenteza;

laparoscopia;

pericardiocenteza;

paracenteza.

#32. Indicaţi poziţia corectă de drenaj postural în abcesul pulmonar:

şezând;

decubit dorsal;

decubit ventral;

ortostatism.

#33. Durata tratamentului antibiotic în endocardita infecțioasă este de:

4-6 săptămâni;

21 de zile;

2-4 săptămâni;

4-6 luni.

#34. Mobilizarea pacientului operat pe cord deschis se efectuează precoce, cu excepţia:

din prima zi;

să se sprijine pe coate;

din decubit dorsal în decubit lateral;

din decubit dorsal în şezând.

#35. Identificați care este cauza exudatulului pleural:

urinotorace;

mixedemul;

ciroza hepatică;

tuberculoza pulmonară.

#36. Cum se administrează heparina cu greutate moleculară mică ( Clivarin, Fraxiparin):

intravenos;

sub piele;

intradermic;

subcutanat.

#37. Alegeți afirmația falsă dintre enunțurile de mai jos:

cu 30 minute înainte de toracoscopie se va administra bolnavului atropină 1 mg. s.c. sau i.m. şi diazepam 5-10 mg i.m. (dacă nu există contraindicaţii);

suprimarea drenului se va face la 24 ore după ce nu a mai evacuat aer sau când cantitatea de lichid drenat scade < 50 ml/24 ore ;

în cazul drenajului pleural complicațiile ce pot să apară sunt emfizem subcutanat, ieșirea sau înfundarea drenului;

nu este nevoie de supravegherea zilnică a drenajului .

#38. Sunt obiective ale drenajului toracic:

ameliorarea durerii pacientului;

drenarea unei colecţii pleurale sau a aerului şi restabilirea presiunii negative pentru aducerea plămânului la peretele toracic ( rexpansiune);

stabilirea diagnosticului;

manevră necesară în pregătirea pacientului pentru operaţie.

#39. Factori de risc în tromboembolism pulmonar sunt, cu excepția:

tulburări ale circulației venoase la nivelul membrelor inferioare;

obezitatea, sarcina;

fumatul, alcoolismul;

chirurgie în sfera micului bazin și chirurgie ortopedică.

#40. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de diagnosticul de nursing următor „Durere acută cauzată de incizia chirurgicală, prezența drenului toracic, manifestată prin îngrijorare, iritabilitate”, este adevarată:

se referă la nevoia de a evita pericolele;

se referă la nevoia de a comunica;

este un diagnostic de risc deoarece este format din trei părţi;

prima parte a enunţului este reprezentată de simptome sau semne.

#41. Cu pulsoximetrul se măsoară :

tensiunea în vase;

saturaţia în oxigen a sângelui din capilare SpO2 şi pulsul periferic;

pulsul;

saturaţia oxigenului din sângele arterial.

#42. Intervențiile autonome de îngrijire în hemoptizie sunt, cu excepția:

asigurarea poziției șezânde;

monitorizarea funcțiilor vitale și a expectorației;

administrarea hemostaticelor;

asigurarea confortului termic.

#43. Identificaţi afirmaţia falsă:

în cateterismul cardiac, dacă se utilizează vasele de sânge de la nivelul piciorului subiectul nu trebuie să se dea jos din pat 4 — 6h după procedură;

arteriografia pune în evidență o stenoză, o dilatare(anevrism) sau o altă anomalie vasculară;

cateterismul cardio-vascular este un examen invaziv (chirurgical) care oferă informații corecte și exacte asupra inimii, arterelor coronare, aorta și a oricărui vas din orice parte a corpului;

profilaxia complicațiilor în afecțiunile cardio-pulmonare reprezintă o întervenție autonomă a asistentului medical.

#44. Tensiometrul măsoară :

presiunea exercitată de sânge asupra pereţilor vaselor de sânge;

presiunea exercitată de sânge asupra pereţilor arteriali;

tensiunea în vene;

pulsul periferic.

#45. Alegeţi intervenţia de urgenţă în edemul glotic care nu răspunde la tratament:

drenaj pleural;

traheostomie;

puncţie pleurală;

radiografie pulmonară.

#46. Indicaţi complicaţia varicelor care pune în pericol viaţa:

hemoptizia;

tromboflebita şi embolia pulmonară;

ulcerul varicos;

gangrena halucelui.

#47. Alegeți varianta corectă referitoare la chistul hidatic:

este un blebs aerian;

este o boală parazitară;

este o colecţie purulentă în pleura;

este o boală ereditară.

#48. Defectul septal interventricular este caracterizat de:

existența unui orificiu la nivelul septului interventricular;

existența unui orificiu la nivelul septului interatrial;

persistența unui vas prin care artera aortă comunică cu artera pulmonară;

îngustarea aorei descendente toracice.

#49. Alegeţi investigaţia de primă intenţie în caz de probabilitate crescută de embolie pulmonară:

eco Dopler al membrelor inferioare;

angio CT spiral al arterelor pulmonare;

D-dimeri;

scintigrafie pulmonară.

#50. Drenul toracic trebuie întotdeauna pensat atunci când se schimbă borcanul de aspiraţie deoarece:

pacientul poate să aibă dureri;

pacientul tuşeşte;

se împiedică apariţia emfizemului subcutanat;

nu este obligatoriu să fie pensat.

#51. Aspiraţia căilor respiratorii se efectuează de către asistent/asistenta medicală cu:

sonda de intubaţie orotraheală;

sonda de traheostomă;

cateter sau sondă de aspiraţie sterilă de unică folosinţă;

pipa Guedel.

Finish