Oncologie și nursing în oncologie

Results

#1. Care este metoda, prin care se precizează diagnosticul de malignitate?

metoda imagistică;

examenul citologic;

examenul histologic;

metoda endoscopică.

#2. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la schema de administrare a citostaticelor:

o stabileşte asistenta medicală;

o stabileşte medicul;

citostaticele se administrează în cure;

citostaticele se administrează la intervale de timp pentru ca organismul să se regenereze.

#3. Sunt substanțe radioprotectoare, cu o singură excepție:

vitaminele;

histamina;

oxigenul;

serotonina.

#4. Identificați afirmația corectă despre simptomul clasic în cancerul de col uterin:

leucoreea (hidroree) cu miros fetid;

durere pelvină tardivă;

tulburări urinare:polakiurie,disurie,hematurie;

metroragie intermitentă(după contact sexual),iar în final permanentă.

#5. Simptomatologia neoplasmului de prostată include, mai puțin :

hemospermie;

hematurie;

nevoia imperioasă de a urina;

uretroragie.

#6. Chimioterapia antineoplazică se administrează numai după controlul, mai puțin a:

hemoleucogramei complete;

amilazemie;

ureei, creatininei;

VSH-ului, transaminazelor.

#7. Infectiile in oncologie sunt favorizate de:

stimularea imunitatii celulare;

leucocitoza;

alterarea imunitatii umorale;

hormonoterapie.

#8. Referitor la cancerul hepatic următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:

ficatul este unul din cele mai frecvente organe de metastazare;

diabetul zaharat nu este considerat factor de risc;

unul din factorii de risc este steatohepatita non-alcoolică;

cancerul hepatic este adesea numit o “boală silenţioasă" fiindcă în stadii incipiente este asimptomatic.

#9. Identificați afirmația falsă despre tumora malignă:

se divide continuu (independență de creștere);

nu se oprește din creștere (insensibilitate la stimuli inhibitori);

evită apoptoza (nu moare);

îmbătrânește.

#10. Disfagia este un simptom prezent frecvent în următoarele afecțiuni, cu excepția:

acalazia cardiei;

cancerul esofagian;

boală de reflux gastro-esofagian;

ulcerul duodenal.

#11. Identificaţi afirmaţia falsă:

calea de administrare a citostaticelor este percutanată;

calea de administrare a citostaticelor este orală, intravenoasă, prin perfuzie;

citostaticele se administrează intracavitar prin instilaţii intravezicale;

citostaticelor se administrează în cavitatea pleurală.

#12. Recomandările pentru pacientul aflat în tratament cu citostatice sunt, cu excepția:

consumul de alimente în cantităţi mici, de mai multe ori pe zi;

să bea lichide înainte şi după masă, nu în timpul mesei;

să evite mirosurile care deranjează- fum de ţigară, parfumuri;

să consume măncăruri grase, dulci și sucuri carbogazoase.

#13. Factori care cresc riscul apariției cancerului de colon sunt:

alimentaţia cu fibre, legume şi fructe;

Ca (1-2 mg/zi) şi vitamina D;

sucroza;

antioxidanţi (vitamina C, E, beta-caroten, Se), folaţi.

#14. Riscul de apariţie al cancerului după oprirea fumatului:

nu este modificat;

este modificat numai după 15 ani;

scade în primii 4 ani şi rămâne crescut în continuare;

devine egal cu populaţia generală după 10-15 ani și este diminuat numai prin chimioprofilaxie.

#15. Precursorii tumorali reprezintă:

leziuni tisulare asociate cancerului;

o etapă obligatorie în dezvoltarea cancerului;

condiţie premergătoare cronologic cancerului, dar care nu este urmată obligatoriu de leziuni invazive;

expresia unor stări de imunodeficienţă.

#16. Identificați afirmația corectă pentru diagnosticul de certitudine în cancerul de colon:

modificarea tranzitului intestinal(diaree/constipație);

rectoragii/melenă;

colonoscopie și puncție- biopsie;

disconfort abdominal persistent: crampe, meteorism, durere.

#17. Referitor la markerii tumorali urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia:

sunt antigene din mediul extern;

sunt substanţe biologice;

sunt eliberate de celulele maligne / produse de gazdă ca răspuns la tumoră;

sunt prezenți în măduva osoasă.

#18. Intervențiile asistentei în tratarea efectelor secundare ale chimioterapiei sunt, cu excepția:

hidratarea per os și parenterală a pacientului;

tratamentul vărsăturilor, a efectelor alergice ale citostaticelor conform indicațiilor;

monitorizarea pulsului, TA., diurezei, scaunului, temperaturii;

supravegherea administrării paravenoase al unor citostatice.

#19. Reacțiile adverse frecvente ale chimioterapiei sunt, cu excepția:

greţuri,vărsături;

constipație, eritem tegumentar;

apariţia anemiei;

scăderea numărului de trombocite.

#20. Măsurile de protecţie în cazul administrării citostaticelor cuprind, mai puțin:

halat cu mânecă scurtă, fără mănuşi şi mască;

ochelari de protecţie;

masca facială pentru filtrarea aerosolilor;

halate cu mâneci lungi şi mănuşi.

#21. Rolul asistentei în terapia durerii este, mai puțin:

administrează medicația antalgică;

urmărește efectul tratamentului antalgic;

urmărește efectele secundare ale terapiei antalgice;

în cazul persistenței durerii după tratamentul cu antalgice de linia întâi, se adminstrează opiacee.

#22. Simptome ce apar ca urmare a invaziei unui cancer esofagian în structurile adiacente sunt toate cele de mai jos, cu o excepție:

vocea bitonală;

sughițul;

fistula eso-bronșică;

disfagia.

#23. Rolul nursing-ului în chimioterapie presupune, mai puțin:

instruirea pacientului asupra unor tehnici de relaxare înainte de chimioterapie;

educarea pacientului referitoare la efectele secundare post-terapeutice;

informarea pacientului referitor la alimentația în cursul chimioterapiei;

administrarea tratamentului antiemetic, semnalarea promptă a febrei, frisoanelor, scaunelor modificate, sângerărilor nazale.

#24. Referitor la strategia de tratament a cancerului esofagian următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:

chirurgia rămâne standardul de tratament pentru boala rezecabilă;

chimioterapia / chimioradioterapia preoperatorie poate transforma o tumoră inoperabilă într-una operabilă;

chimioradioterapia definitivă este standard în boala locoregională, dacă pacientul nu este apt medical pentru o intervenţie chirurgicală;

chimioterapia / chimioradioterapia posteoperatorie crește riscul de recidivă.

#25. În faza de prostatism a adenomului de prostata întalnim, mai puțin:

polakiurie diurnă;

erectii și poluții nocturne;

senzație de corp străin în rect;

forța jetului urinar diminuată.

#26. În administrarea medicaţiei citostatice asistenta respectă următoarele măsuri:

poartă echipament de protecție şi evită contactul soluţiilor cu tegumentele sale;

prepară soluţiile cu 6 ore înainte de injectare;

nu necesită măsuri speciale;

prepară soluțiile cu 24h înainte de injectare.

#27. Îngrijirile postoperatorii au drept scop, mai puțin:

restabilirea funcţiilor organismului;

asigurarea cicatrizării normale a plăgii;

prevenirea complicațiilor;

prevenirea creșterii tonusului muscular.

#28. Pentru diagnosticul de certitudine a cancerului bronho-pulmonar sunt necesare:

biopsia bronșică și examenul anatomo-patologic;

radiografia pulmonară și fibroscopia;

gastroscopia și biopsia pleurală;

tomografia computerizată și endoscopia;

#29. Factorii de prognostic sunt, mai puțin:

factori legați de mediu extern;

factori legați de boală- tumoră;

factori legați de gazdă;

factori legați de tratament.

#30. Când calea naturală eficientă în administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul oncologic tratat chirurgical, în primele zile postoperator, putem folosi următoarele căi, mai puțin:

calea orală;

calea intravenoasă;

sonda nazogastrică;

gastrostoma.

#31. Identificați afirmația falsă:

organele foarte fotosensibile sunt măduva hematogenă, gonadele;

scopul tratamentului chirurgical în oncologie este profilactic și curativ;

radiosensibilitatea unui țesut crește cu ph-ul, gradul de hidratare,oxigenare și temperatură;

în timpul diviziunii celulare cea mai radiosensibilă fază este telofaza.

#32. Factorii de risc ai cancerului de col uterin sunt:

debutul tardiv al vieţii sexuale;

nivel socioeconomic crescut;

infecţia cu Human papillomavirus (HPV);

consumul de antiinflamatorii nesteroidiene.

#33. Care este cel mai important factor etiologic al cancerului în România?

alimentaţia;

alcoolul;

virusul Epstein-Barr;

virusul hepatitei B.

#34. PSA ( antigenul specific prostatic ) poate crește, mai puțin:

în neoplasmul de prostată;

în prostatite;

după tușeul rectal;

în adenomul de prostată.

#35. Intervențiile asistentului medical la pacientul cu neoplasm gastric care prezintă grețuri şi vărsături sunt:

administrarea unui regim bogat în lipide și glucide;

administrarea unor mese în cantități mici cu menținerea unei hidratări adecvate;

administrarea unui regim hipercaloric;

nu necesită intervenții speciale.

#36. Referitor la cancerul bronhopulmonar următoarele afirmații sunt adevărate, cu excepția:

de obicei, la momentul diagnosticului cancerului bronhopulmonar cu celule mici, boala este prea extinsă pentru o abordare chirurgicală;

reprezintă o creştere controlată a celulelor maligne;

bronhoscopia, mediastinoscopia, biopsia ghidată CT și toracotomia sunt teste diagnostice;

se poate manifesta prin tromboflebită venoasă migratorie.

#37. Singura substanță necancerigenă din fumul de tutun este:

oxidul de carbon;

nitrozamina;

hidrocarburi aromatice policiclice;

nicotina.

#38. Identificați afirmația corectă pentru diagnosticul de certitudine în cancerul de prostată:

polakiuria, disuria;

PSA(antigen specific prostatic) >4ng/ml, tușeu rectal, RMN prostatic;

retenția incompletă/completă de urină;

dureri loco-regionale.

#39. Printre factorii de risc ai cancerului esofagian se numără, cu excepția:

cafeaua;

alcoolul;

tutunul;

radiațiile ionizante.

#40. Rolul asistentei medicale în educația pacientului cu cancer constă în, mai puțin:

informarea lui asupra bolii sale în ședințe scurte și termeni clari;

încurajarea pacientului să pună întrebări legate de boala sa;

implicarea pacientului în decizia terapeutică;

să răspundă corect la toate întrebările puse de pacient în legătură cu boala lui.

#41. Profilaxia cancerului este:

posibilă în cca. 80% din cazuri;

nu este posibilă;

este posibilă numai în cazul factorilor de risc industriali;

este posibilă numai pentru cancerele produse de fumat.

#42. Simptomatologia de debut în cancerul bronho-pulmonar constă în, mai puțin:

tuse, febră;

durere toracică;

manifestări paraneoplazice;

epistaxis.

#43. Identificaţi afirmaţia falsă referitoare la simptomele de alarmă pentru diagnosticul neoplasmului:

depresia;

hemoragii digestive, urinare;

o plagă care nu se vindecă;

metroragii.

#44. Care dintre următoarele afirmații privind măsurarea tensiunii arteriale este falsă?

pacientul stă în sezând, cu brațul sprijinit, la nivelul cordului;

dacă există diferență la măsurare între cele două brațe, se ia în considerare valoarea cea mai mică;

pacientul trebuie lăsat în repaus câteva minute înaintea măsurării tensiunii arteriale;

în condiții de zgomot se poate determina tensiunea arterială sistolică folosind, în loc de stetoscop, palparea arterei radiale.

#45. Efectele secundare ale tratamentului citostatic sunt, cu excepția:

greața, vărsăturile;

toxicitatea hematologică;

creșterea apetitului;

hepatotoxicitate.

#46. Rolul asistentei în diagnosticul oncologic constă în, mai puțin:

recoltează probe biologice și Insoțește pacientul la anumite investigații;

pregătește materialele necesare unor explorări paraclinice;

pregătește psihologic pacientul;

prescrie medicația necesară unor explorări.

#47. Ţesutul tumoral este constituit din:

celule nediferenţiate, cu potenţial biologic identic;

celule, care respectă o ierarhizare compartimentală, cu celule şuşe, de tranziţie, şi celule mai mult sau mai puţin diferenţiate, asemănătoare ţesuturilor normale;

celule, care beneficiază de aport exogen în exces de factori de creştere;

celule normale, supuse unei stimulări autocrine.

#48. Complicațiile ce pot să apară în evoluția cancerului bronho-pulmonar sunt, cu excepția:

hemoptizii mari;

insuficiență respiratorie;

infecție respiratorie severă;

ascita.

#49. Educaţia pentru sănătate a unui pacient cu colostomă, la externare constă în:

să sune la 112;

să mențină tegumentele umede;

să facă duș o dată pe lună;

să-şi schimbe aparatul colector, să-şi protejeze tegumentele din jurul stomei, să-şi menţină igiena generală.

#50. Ganglionii limfatici regionali:

constituie un filtru în calea diseminării celulelor tumorale;

interesarea lor precede metastazarea sangvină;

sunt interesaţi în mod aleatoriu;

sunt un simplu indicator al rezistenţei organismului.

#51. Intervenţiile autonome ale asistentului medical în îngrijirea pacienților cu boli oncologice sunt, cu excepția:

asigurarea condiţiilor de spitalizare;

supravegherea faciesului, comportamentului, funcţiilor vitale şi vegetative;

asigurarea igienei, repausului la pat şi poziţiei fiziologice;

pregătirea materialelor şi instrumentelor necesare examinării.

#52. Modificarea regimului alimentar permite o reducere a incidenţei cancerelor cu:

cca. 20%;

cca. 30%;

cca. 40%;

cca. 50%.

Finish