Cuprins

Definiție

Puncţia venoasă reprezintă gestul medical de pătrundere – cu un ac sau cateter – în lumenul unei vene (de regulă periferică, superficială) în vederea obținerii/recoltării unui eșantion de sânge sau administrării unor medicamente (primul timp al injecției intravenoase).

Scop

obținerea unor informații despre statusul biochimic și biofizic al organismului uman;
injectarea medicamentelor;
asigurarea accesului la venă pentru perfuzii de scurtă durată (reechilibrare hidro-electrolitică și acido-bazică, administrarea preparatelor de lipide injectabile, a aminoacizilor şi a soluţiilor glucozate izotone).

Contraindicaţii puncția venoasă

epuizarea capitalului venos periferic, consecutivă flebitelor superficiale repetate;
prezenţa de arsuri, eczeme sau infecţii tegumentare la locul ales pentru puncţie;
traumatismele (fracturi) care interesează membrul unde se doreşte efectuarea puncţiei;
paralizia membrului unde se doreşte efectuarea puncţiei.

Pregătirea materialelor

garou;
mănuşi de unică folosinţă;
holder;
ac dublu/ canulă buterfly (fluturaş);
tampoane cu dezinfectant ( alcool, povidone etc.);
eprubete – sistem vacuum (vacutainere) cu aditivi specifici în funcție de analiza cerută;
etichete/cod de bare;
bandă adezivă non alergică;
formulare pentru laborator;
alte materiale în funcţie de obiectivul urmărit, tăviţa renală;
recipient pentru colectarea materialelor.

Pregătirea pacientului

Psihică

se informează şi se explică pacientului necesitatea procedurii;
se explică pacientului cum poate participa la procedură, se încurajează pentru a reduce anxietatea;
pacientul este întreabat dacă i s-a mai recoltat sânge altă dată, dacă a simţit leşin, transpiraţie, stare de greaţă, vărsătură;
se obţine consimţământul informat.

Fizică

se asigură poziţia corespunzătoare în conformitate cu starea pacientului, cu scopul şi locul puncţiei:
- decubit dorsal cu membrul superior în adducție pentru recoltarea în spital;
- şezând pe scaun cu membrul superior sprijinit în extensie și supinație – recomandat pentru recoltarea în ambulator;
se examinează calitatea şi starea venelor şi se alege locul puncției.

Locul puncţiei

venele superficiale de la plica cotului (vena cefalică, vena basilică, vena mediană);
venele de pe fața dorsală a mâinii – arcada palmară superficială, vene metacarpiene;
în ultima instanță venele de pe fața dorsală a piciorului, vena femurală;
la sugari se utilizează venele membrului inferior – (arcada venoasă dorsală a piciorului, venele gambei) și venele epicraniene.

Efectuarea procedurii

Activități pregătitoare
♦ se identifică pacientul;
♦ se verifică indicaţia medicului privind scopul puncţiei venoase.
Crearea unui mediu aseptic
♦ se spală și se dezinfectează mâinile;
♦ se îmbracă mănușile.
Identificarea și pregătirea locului de puncție
♦ se selectează locul potrivit (venele distale sau proximale), venele de la plica cotului, mai rar cele de pe faţa dorsală a mâinii;
♦ se aplică garoul la 5 – 8 cm deasupra locului de puncţie, capetele garoului fiind direcţionate departe de zona de puncţie;
♦ se palpează vena;
♦ se atașează acul dublu la holder;
♦ se recomandă pacientului să strângă pumnul;
♦ dacă venele nu sunt vizibile şi nu se pot simţi la palpare:
• se roagă pacientul să închidă şi să deschidă pumnul;
• se dă drumul la garou şi pacientul este rugat să-şi coboare mâna sub nivelul inimii pentru a i se umple venele, apoi se reaplică garoul şi se bate încet pe venă pentru a deveni mai vizibilă;
• se înlătură garoul şi se pune o compresă caldă şi umedă pe venă timp de 10-15 min.
Efectuarea puncției
♦ se dezinfectează tegumentul;
♦ se poziţionează mâna nedominantă la 4-5 cm sub locul de puncţie şi cu policele se întinde pielea dreaptă pe venă;
♦ se ține acul cu bizoul în sus în mâna dominantă şi se introduce în venă sub un unghi de 15°- 30°, de deasupra venei, pătrunderea în venă se constată prin scăderea rezistenței la înaintare, se urmărește cursul venei 1-2 cm.
Recoltarea probelor de sânge
♦ în cazul recoltării se continuă puncţia conform obiectivului: se introduce în holder, respectând ordinea de recoltare, întâi vacutainerele fără aditivi și apoi cele cu anticoagulant, ultimul fiind vacutainerul pentru VSH (se desface garoul la recoltare);
♦ garoul nu va fi menținut mai mult de 1 minut.
Retragerea acului de puncție
♦ dacă s-a efectuat recoltarea conform recomandărilor, se extrage acul sub un tampon cu dezinfectant și se roagă pacientul să exercite o compresie de max. 5 minute, fără a flecta brațul sau masa locul puncției, până se oprește sângerarea;
♦ după oprirea sângerării se aplică o bandă adezivă peste tampon.
Pregătirea probelor și reorganizarea locului de muncă
♦ vacutainerele se răstoarnă cu mișcări lente pentru a realiza un amestec omogen;
♦ se aplică etichetele cu codul de bare pe eprubete și se trimite proba de sânge la laborator;
♦ se colecteză selectiv deşeurile în recipiente speciale;
♦ se îndepărtează mânuşile si se spală mâinile;
♦ se așază pacientul în poziție comodă în pat și se supraveghează.

Evaluarea procedurii

Rezultate aşteptate/ dorite

pacientul are tegumente şi mucoase normal colorate;
semnele vitale sunt normale;
pacientul a înţeles scopul puncţiei venoase;
pacientul nu a prezentat leşin, stare de greaţa, vomă, hematom.

Rezultate neașteptate/ nedorite

leşinul, starea de greaţă sau voma – se anunță medicul;
anxietatea – se discută cu pacientul şi se încurajează;
refuzul pacientului privind puncţia venoasă – se anunță medical;
extravazarea sângelui în ţesuturile din jur/ hematomul – se comprimă locul cu un tampon steril, se evită repetarea înţepăturii în aceeaşi zonă, se aplică o compresă rece și unguente care favorizează resorbţia;
hemoliza sângelui recoltat – se repetă recoltarea cu acordul pacientului;
recoltarea nu s-a făcut în condiţii corespunzătoare;
infecţia – evitarea ei prin efectuarea procedurii în condiții de siguranţă și igienă.

Incidente, accidente şi complicaţii în puncția venoasă

imposibilitatea de puncţionare a unei vene superficiale – situaţie întâlnită la obezi, persoane cu vene subţiri ori sclerozate ca urmare a multor injecţii intravenoase făcute anterior, precum şi la persoane aflate în şoc (colaps); impune puncţionarea unei vene profunde sau descoperire de venă;
neexteriorizarea de sânge la aspiraţie – în situaţia în care bizoul acului nu a pătruns complet în lumen, ori dacă vârful acului a trecut prin ambii pereţi ai venei şi a ajuns înapoia acesteia; puncţia va trebui repetată în alt loc;
puncţionarea inadvertentă a unei artere învecinate – se recunoşte după aspectul arterial al sângelui exteriorizat;
lezarea nervului median în foseta antecubitală;
hematomul la locul puncţiei – prin nerespectarea indicaţiei de comprimare a venei puncţionate;
reacţia inflamatorie la locul puncţiei – prin nerespectarea măsurilor de asepsie şi antisepsie;
tromboflebita superficială.

Consideraţii speciale

asistentul medical răspunde de corectitudinea efectuării procedurii, de pregătirea fizică și psihică a pacientului și de respectarea condițiilor de asepsie și antisepsie;
niciodată nu efectuaţi puncţia venoasă pentru recoltarea sângelui dintr-un braţ, o venă deja utilizată pentru terapia IV sau opriţi perfuzia şi aşteptaţi 5 min;
nu recoltaţi din locuri aflate deasupra liniei intravenoase, risc de hemodiluţie;
nu efectuaţi puncţia venoasă pe un loc deja infectat;
evitaţi vena care este dureroasă la palpare;
nu efectuaţi puncţia venoasă, nu recoltaţi sânge dintr-o arie edematoasă, shunt arteriovenos, locuri ale hematomului anterior, sau răniri;
dacă pacientul are tulburări de coagulare sau primeşte terapie anticoagulantă, se menţine o presiune fermă pe locul puncţiei venoase, minim 5 min după retragerea acului din venă pentru a preveni formarea unui hematom;
se va evita folosirea venelor de la picioare pentru puncţia venoasă, deoarece aceasta creşte riscul de tromboflebită;
la bătrâni, dacă este posibil, se va evita folosirea venelor dorsale ale mâinii la braţul dominant pentru puncţia venoasă deoarece aceste locuri interferă mult cu independenţa vârstnicului;
la copii, locurile uzuale pentru puncţia venoasă sunt scalpul sau piciorul.

Bibliografie

Prof. Edmond Ciumaşu, Prof. Tania Bararu – Ghidul Examenului de Absolvire 2021, Ediția a XI-a, Calificarea profesională: asistent medical generalist, Școala Postliceală Sanitară de Stat „Grigore Ghica Vodă”, Iași;
What Is Venipuncture?, Phlebotomy Coach – National Phlebotomy Education Resource, phlebotomycoach.com, aprilie 2018;
WHO Guidelines on Drawing Blood: Best Practices in Phlebotomy, National Center for Biotechnology Information, Resources – Books, www.ncbi.nlm.nih.gov, 2010.