Definiție
Hemocultura reprezintă o investigație de laborator efectuată cu scopul de a izola bacterii aerobe și anaerobe și fungi care determină manifestările clinice specifice de bacteriemie (prezența în sânge a bacteriilor provenite dintr-un focar septic sau de la nivelul unei leziuni mucoase sau cutanate – extracții dentare, intervenții chirurgicale abdominale și ginecologice, drenuri, catetere, etc). Recoltarea hemoculturii trebuie făcută în lipsa tratamentului cu antibiotice, deoarece există riscul ca germenii să nu crească.
Obiectivele procedurii
- punerea în evidenţă a germenilor patogeni din sânge prin însămânţare pe medii de cultură;
- efectuarea antibiogramei.
Indicații pentru recoltarea hemoculturii
- nou-născuţi, sugari, pacienţi imunocompromişi la orice vârstă cu semne clinice sugestive;
- septicemie;
- endocardită infecţioasă;
- sindrom sugestiv pentru infecţie sistemică cu germeni specifici (Salmonella Typhi, S. Paratyphi, bruceloză);
- sindroame febrile cu etiologie neelucidată;
- infecţii care se asociază cu bacteriemie (pneumonie, meningită, pielonefrite acute, infecţii puerperale, angio-colecistite, artrite septice, infecţii ale arsurilor şi plăgilor);
- stări febrile după intervenţii chirurgicale pe intestin, focare infecţioase cronice, cateterism venos prelungit, dializă peritoneală.
Semne și simptome ale infecțiilor sanguine
- frisoane;
- febră moderată sau mare;
- respirație rapidă;
- ritm cardiac crescut sau palpitații;
- oboseală excesivă;
- dureri musculare;
- durere de cap.
Pregătirea materialelor
- 2 seturi de recipiente în sistem închis, cu dispozitive speciale de tip vacutainer (sistem BACTEC) sau sisteme Signal, BacT/Alert, care conțin medii sterile de cultură (câte un flacon separat pentru germeni aerobi şi anaerobi), furnizate de laboratorul de microbiologic;
- pentru fiecare tip de mediu de cultură se verifică atent cantitatea de sânge venos care trebuie recoltată, astfel încât să se asigure raportul optim sânge/ mediu = 1/5-1/10 (10 ml sânge venos sau 5 ml sânge venos la 50 ml mediu de cultură);
- mănuşi sterile;
- garou;
- holder;
- mască;
- antiseptice: betadină, clorhexidină (pentru pacienţii alergici la iod);
- 2 seringi de 10 ml pentru recoltarea sângelui venos; 5 ace sterile (unul pentru recoltare, alte 4 pentru trasferul sângelui recoltat în flacoanele cu medii de cultură);
- tampoane sterile pentru antiseptizarea tegumentului şi dezinfecţia dopurilor flacoanelor cu medii de cultură).
Pregătirea pacientului
Psihică
- se informează și se explică pacientului procedura;
- pacientul este avertizat că recoltarea se poate repeta;
- se obține consimțământul informat.
Fizică
- se poziționează pacientul în decubit dorsal cu membrul superior sprijinit;
- se alege vena cea mai turgescentă;
- se spală regiunea plicii cotului cu apă şi săpun;
- se dezinfectează locul cu alcool iodat, betadină;
- recoltarea celor 2 hemoculturi (aerobă și anaerobă) se poate face în aceeaşi etapă (imediat după frison) sau la interval de 15 minute ori conform indicaţiei medicului (o oră interval);
- recoltarea sângelui venos pentru hemocultură se poate face şi în sistem închis, cu dispozitive speciale de tip vacutainer (sistem BACTEC, Signal, BacT/Alert).
Efectuarea procedurii
Recoltarea sângelui venos pentru hemocultură cu sistem închis tip vacutainer (sistem BACTEC, Signal, BacT/Alert)
- Activități pregătitoare
♦ verificarea indicaţiei medicale pentru recoltarea hemoculturii;
♦ verificarea identităţii pacientului. - Crearea unui mediu aseptic
♦ se spală mâinile cu apă şi săpun;
♦ se îmbracă mănuşile de unică folosinţă;
♦ se pune masca de protecţie. - Pregătirea flacoanelor de hemocultură
♦ se marchează eticheta (etichetele) flaconului de hemocultură la nivelul de umplere dorit.
♦ se îndepărtează capacul flaconului;
♦ se șterge capacul flaconului cu un tampon impregnat cu 2% clorhexidină și 70% alcool izopropilic;
♦ se așteaptă uscarea flaconului. - Pregătirea locului pentru puncție
♦ se aplică un garou și se identifică vena prin palpare;
♦ se efectuează antiseptizarea tegumentelor cu betadină în vederea puncţiei venoase. - Puncția venoasă
♦ se poziţionează mâna nedominantă la 4-5 cm sub locul de puncţie şi cu policele se întinde pielea dreaptă pe venă;
♦ se ține acul cu bizoul în sus în mâna dominantă şi se introduce în venă sub un unghi de 15°- 30°, de deasupra venei, pătrunderea în venă se constată prin scăderea rezistenței la înaintare, se urmărește cursul venei 1-2 cm. - Recoltarea hemoculturii
♦ se împinge și se ține holderul vacutainer deasupra flaconului pentru a străpunge septul;
♦ se recoltează sângele ținându-se cont de nivelul de umplere ales pentru fiecare flacon;
♦ se scoate holderul din flacon și imediat se montează cel de-al doilea flacon;
♦ se recoltează sângele la nivelul dorit de umplere pentru cel de-al doilea flacon;
♦ se scoate holderul din flacon. - Retragerea acului de puncție
♦ dacă s-a efectuat recoltarea conform recomandărilor, se extrage acul sub un tampon cu dezinfectant și se roagă pacientul să exercite o compresie de max. 5 minute, fără a flecta brațul sau masa locul puncției, până se oprește sângerarea;
♦ după oprirea sângerării aplicaţi o bandă adezivă peste tampon. - Pregătirea probelor și reorganizarea locului de muncă
♦ se dezbracă mănușile și se spală mâinile;
♦ se etichetează corespunzător probele biologice recoltate, pentru a fi trimise la laboratorul de microbiologie și sunt puse la termostat, la 36,5 – 37°. Flacoanele însămânţate se păstrează calde sau la temperatura camerei (maximum 4 ore) dacă transportul se prelungește;
♦ în buletinul care însoţeşte probele se vor preciza: datele generale ale bolnavului, diagnosticul medical prezumptiv, temperatura cutanată a pacientului în momentul recoltării, tratamentul efectuat anterior cu antibiotice (medicamentul, doza şi durata terapiei), medicul curant al bolnavului şi asistenta medicală care a efectuat recoltarea probelor, ora recoltării;
♦ se notează în documentele medicale realizarea procedurii.
Rezultatul hemoculturilor
- este comunicat de laboratorul de microbiologie în următoarele 7-10 zile de la recoltarea probelor (în funcţie de agentul patogen implicat);
- pozitivarea hemoculturilor se face în 2-3 zile în cazul agenţilor patogeni uzuali. Microorganismele patogene care se dezvoltă mai lent sau necesită condiţii speciale de cultură reclamă un timp mai îndelungat de dezvoltare sau medii speciale (îmbogăţite) de cultură;
- odată identificat agentul patogen implicat, se testează şi sensibilitatea acestuia la diverse antibiotice (antibiograma).
Erori de interpretare ale hemoculturilor
- rezultatele fals pozitive – pot fi cauzate de contaminarea accidentală a probelor, în timpul recoltării sau manipulării acestora;
- rezultatele fals negative – pot fi explicate de implicarea unor agenţi patogeni neuzuali, care se dezvoltă mai lent sau necesită condiţii speciale de cultură sau de efectuarea unor tratamente anterioare cu antibiotice. Din acest motiv se recomanda recoltarea hemoculturilor înainte de iniţierea oricărui tratament antibiotic sau după o întrerupere de minim 72 ore (până la o săptămână) a antibioticelor (în „fereastra terapeutică”).
Precauțiuni speciale
Pentru evitarea surselor de eroare menţionate se recomandă:
- respectarea strictă a măsurilor de asepsie la recoltarea sângelui pentru hemocultură şi în cursul manipulării probelor (tehnică impecabilă respectarea proporţiei sânge/mediu = 1/5 – 1/10, evitarea contaminării probelor în cursul inoculării sângelui venos);
- recoltarea a minim 3 seturi de hemoculturi (la un interval de 6 ore) în primele 24 de ore de la evocarea diagnosticului posibil de septicemie/ endocardită infecţioasă (înainte de iniţierea antibioticoterapiei sau în „fereastră terapeutică”).
Bibliografie
- Prof. Edmond Ciumaşu, Prof. Tania Bararu – Ghidul Examenului de Absolvire 2021, Ediția a XI-a, Calificarea profesională: asistent medical generalist, Școala Postliceală Sanitară de Stat „Grigore Ghica Vodă”, Iași;
- Brian Krans – Blood Culture, Healthline – Health, www.healthline.com, septembrie 2018.
- Brigitte Lamy, Sylvie Dargère, Maiken C. Arendrup, Jean-Jacques Parienti, Pierre Tattevin – How to Optimize the Use of Blood Cultures for the Diagnosis of Bloodstream Infections?, The National Center for Biotechnology Information, www.ncbi.nlm.nih.gov, mai 2016.