Recoltarea sângelui pentru hemoleucograma completă (HLG)

Recoltarea-sangelui-pentru-hemoleucograma-completa-HLG

Definiție

Hemoleucograma completă (HLG) este o analiză medicală de laborator de bază utilizată pentru a evalua compoziția și concentrația componentelor celulare ale sângelui.

Scop

  • explorator:
    • test preoperator pentru a asigura atât o capacitate adecvată de transportare a oxigenului, cât și hemostaza;
    • pentru a identifica pacienții care pot avea o infecție;
    • pentru a diagnostica anemia – cei care suferă de anemie ar putea lua medicamente similare cu Metilfolat 15 mg pentru a ajuta la crearea de globule roșii sănătoase;
    • pentru a identifica bolile acute și cronice, tendințele de sângerare și tulburările celulelor albe din sânge, cum ar fi leucemia;
    • pentru a monitoriza tratamentul pentru anemie și alte boli ale sângelui detectate în plasma umană și celulele sanguine;
    • pentru a determina efectele chimioterapiei și radioterapiei asupra producției de celule sanguine.

Parametri sanguini măsurați prin HLG

  • numărul de globule roşii din sânge – eritrocite ( RBC );
  • numărul de globule albe din sânge – leucocite ( WBC );
  • cantitatea totală de hemoglobină din sânge ( HGB );
  • procentul de globule roşii ( hematocrit ) ( HCT );
  • media volumului globulelor ( MCV ) – mărime globulelor roșii;
  • media globulară a hemoglobinei ( MCH );
  • concentrația medie a hemoglobinei ( MCHC );
  • numărul de trombocite ( PLT ).

Pregătirea materialelor

  • holder şi ac dublu acoperit cu cauciuc;
  • flacon cu EDTA sau vacutainer cu EDTA (cu capac mov);
  • tampoane cu dezinfectant (alcool, povidone etc.);
  • garou;
  • tăviță renală;
  • mănuși de unică folosință;
  • recipient pentru colectarea materialelor.

Pregătirea pacientului

Psihică

  • se informează şi se explică pacientului necesitatea procedurii;
  • se explică pacientului cum poate participa la procedură, se încurajează pentru a reduce anxietatea;
  • pacientul este întreabat dacă i s-a mai recoltat sânge altă dată, dacă a simţit leşin, transpiraţie, stare de greaţă, vărsătură;
  • se obţine consimţământul informat.

Fizică

  • se atenționează pacientul să nu mănânce cel puţin 12 ore şi să stea în repaus fizic la pat;
  • se asigură poziţia corespunzătoare în conformitate cu starea pacientului, cu scopul şi locul puncţiei:
    • decubit dorsal cu membrul superior în adducție pentru recoltarea în spital;
    • şezând pe scaun cu membrul superior sprijinit în extensie și supinație – recomandat pentru recoltarea în ambulator;
  • se examinează calitatea şi starea venelor şi se alege locul puncției.

Efectuarea procedurii

Vezi recoltarea sângelui venos în vacutainere și puncția venoasă.

  1. Crearea unui mediu aseptic

    ♦ se spală și se dezinfectează mâinile;
    ♦ se îmbracă mănușile.
    cum-se-îmbracă-mănușile

  2. Activități pregătitoare

    ♦ se desface acul prin răsucirea capacului sigilat;
    ♦ se înlătură capacul şi se expune partea filetată, având grijă să nu se îndepărteze teaca sterilă a acului;
    ♦ se înșurubează acul dublu la holder.
    activitati-pregatitoare-pentru-recoltarea-sangelui-venos-in-vacutainere

  3. Efectuarea puncției

    ♦ se dezinfectează locul de elecţie;
    ♦ se aplică garoul pe antebraţul pacientului;
    ♦ asistentul medical puncționează vena ajutându-se de degetul mare şi de indexul mâinii drepte.
    efectuarea-punctiei-venoase-pentru-recoltarea-in-vacutainer

  4. Recoltarea sângelui venos

    ♦ asistentul medical inversează poziţia mâinii și apasă vacutainerul EDTA cu degetul mare al mâinii drepte, indexul şi degetele mijlocii susţinându-l;
    ♦ sângele este atras de vacuumul din vacutainer şi curge cu viteză proprie;
    ♦ cu mâna stângă se eliberează garoul din jurul braţului pacientului imediat ce a apărut sânge în vacutainer;
    ♦ asistentul medical retrage vacutainerul cu mâna dreaptă, apăsând uşor cu degetul mare pe una dintre marginile holderului;
    ♦ pentru a asigura o omogenizare optimă a sângelui cu anticoagulantul, se efectuează 8-10 mişcări de inversiune a tubului;
    ♦ dacă se recoltează mai mult de un vacutainer, se inserează cel de-al doilea tub şi se repetă paşii descrişi mai sus.
    recoltarea-sangelui-venos-in-vacutainer

  5. Retragerea acului de puncție

    ♦ dacă s-a efectuat recoltarea conform recomandărilor, se extrage acul sub un tampon cu dezinfectant și se roagă pacientul să exercite o compresie de max. 5 minute, fără a flecta brațul sau masa locul puncției, până se oprește sângerarea;
    ♦ după oprirea sângerării se aplică o bandă adezivă peste tampon.
    retragerea-acului-de-punctie-dupa-terminarea-recoltarii-sangelui-venos

  6. Reorganizarea locului de muncă

    ♦ se colectează deşeurile în recipiente speciale conform PU;
    ♦ se îndepărtează mănuşile şi se spală mâinile cu apă şi săpun;
    ♦ se notează procedura în dosarul/planul de îngrijire;
    ♦ se notează şi reacţia pacientului în timpul procedurii.
    cum-spalam-mainile

Evaluarea eficacităţii procedurii

Rezultate aşteptate/ dorite

  • puncţia se desfăşoară fără incidente;
  • pacientul exprimă stare de confort;
  • sângele nu se coagulează şi nu se hemolizează;
  • nu apare hematom.

Rezultate neașteptate/ nedorite

  • perforarea venei şi apariţia hematomului – pacientul poate prezenta ameţeli, paloare, lipotimie;
  • se produce coagularea, hemolizarea sângelui;
  • nu s-a respectat raportul sânge/ anticoagulant.

Interpretarea rezultatelor HLG

Valori anormale ale RBC

Numărul mare de globule roșii poate indica:

  • un nivel scăzut al oxigenului în sânge, posibil simptom pentru:
    • boală cardiacă congenitală;
    • cord pulmonar;
    • fibroză pulmonară;
  • policitemia vera;
  • deshidratare (cum ar fi diareea severă);
  • boală renală cu producție mare de eritropoietină.

Un număr scăzut de globule roșii poate indica:

  • pierderi de sânge:
    • anemie;
    • hemoragie;
  • insuficiența măduvei osoase (de exemplu, din cauza unei infecții, tumori sau fibroze);
  • deficit de eritropoietină;
  • hemoliza (distrugerea RBC);
  • leucemie;
  • mielom multiplu;
  • malnutriție (deficiențe nutriționale de fier, acid folic, vitamina B12 sau vitamina B6).

Valori anormale ale WBC

Numărul mare de globule albe poate indica:

  • boli infecțioase;
  • boală inflamatorie (cum ar fi artrita reumatoidă sau alergia);
  • leucemie;
  • stres emoțional sau fizic sever;
  • deteriorarea țesuturilor (arsuri).

Un număr scăzut de globule albe poate indica:

  • insuficiența măduvei osoase (de exemplu, din cauza unei infecții, tumori sau fibroze);
  • prezența substanței citotoxice;
  • boli autoimune/ colagen-vasculare (cum ar fi lupus eritematos);
  • boală a ficatului sau splinei;
  • expunerea la radiații.

Valori anormale ale HCT

Hematocritul ridicat poate indica:

  • deshidratare cauzată de:
    • arsuri;
    • diaree;
  • policitemia vera;
  • un nivel scăzut al oxigenului în sângeăind la altitudini mari).

Hematocritul scăzut poate indica:

  • anemie (diferite tipuri);
  • pierdere de sânge (hemoragie);
  • insuficiența măduvei osoase (de exemplu, din cauza radiațiilor, toxinei, fibrozei, tumorii);
  • hemoliza (distrugerea RBC) legată de reacția de transfuzie;
  • leucemie;
  • malnutriție sau deficit nutritiv specific;
  • mielom multiplu;
  • artrită reumatoidă.

Bibliografie

  1. Prof. Edmond Ciumaşu, Prof. Tania Bararu – Ghidul Examenului de Absolvire 2021, Ediția a XI-a, Calificarea profesională: asistent medical generalist, Școala Postliceală Sanitară de Stat „Grigore Ghica Vodă”, Iași;
  2. Danielle Moores – Complete Blood Count (CBC), Healthline – Health, www.healthline.com, septembrie 2018;
  3. Complete Blood Count (CBC) Nursing Management & Considerations, RNpedia, Nursing Notes – Medical & Surgical Nursing.

Lasă un comentariu