Recoltarea sângelui venos în vacutainere

Definiție

Recoltarea sângelui venos în vacutainere se realizează prin flebotomie (puncţie venoasă) – gest medical de pătrundere (cu un ac sau cateter) în lumenul unei vene (de regulă periferică, superficială) în vederea recoltării de sânge pentru examinări de laborator.

Loc de elecţie

• venele superficiale de la plica cotului (vena cefalică, vena basilică, vena mediană);
• venele de pe fața dorsală a mâinii – arcada palmară superficială, vene metacarpiene;
• în ultima instanță venele de pe fața dorsală a piciorului, vena femurală;
• la sugari se utilizează venele membrului inferior – (arcada venoasă dorsală a piciorului, venele gambei) și venele epicraniene.

Pregătirea materialelor

• se pregătesc vacutainerele necesare recoltării, conform cererii de analize:
  • cu dop negru pentru VSH (conţine anticoagulant-citrat de natriu 3,8%);
  • cu dop mov pentru hemoleucogramă (conţine anticoagulant E.D.T.A.- acid-etilen-diamino-tetraacetic 1%);
  • cu dop roşu- fără anticoagulant pentru probe biochimice;
  • cu dop bleu (conţine anticoagulant- citrate de natriu 3.8%, raportul sânge /anticoagulant este de 9/1) pentru fibrinogen;
  • cu dop gri pentru glicemie – conţine anticoagulant florura de natriu;
  • cu dop albastru pentru teste de coagulare – au anticoagulant: citrat trisodic, raportul sânge/anticoagulant este 9/1.
• recipientele în care urmează să fie recoltate probele se etichetează cu etichetele cu coduri de bare tiparite din sistemul informatic, sub supravegherea pacientului;
• se verifică dacă etichetele conțin același cod de probă cu cel din cererea electronică. Toate probele recoltate de la același pacient se etichetează cu același cod de probă;
• etichetele se lipesc vertical pe vacutainere, pentru a putea fi citite de scanerele analizoarelor din laborator;
• pe recipientele celorlalte tipuri de probe biologice (urină, materii fecale, exudate, etc.) etichetele se pot lipi orizontal;
• garou;
• mănuşi de unică folosinţă;
• holder;
• ac dublu;
• tampoane cu dezinfectant ( alcool, povidone etc.);
• alte materiale în funcţie de obiectivul urmărit, tăviţa renală;
• recipient pentru colectarea materialelor.

Pregătirea pacientului

Psihică

• se informează şi se explică pacientului necesitatea procedurii;
• se explică pacientului cum poate participa la procedură, se încurajează pentru a reduce anxietatea;
• pacientul este întreabat dacă i s-a mai recoltat sânge altă dată, dacă a simţit leşin, transpiraţie, stare de greaţă, vărsătură;
• se obţine consimţământul informat.

Fizică

• se asigură poziţia corespunzătoare în conformitate cu starea pacientului, cu scopul şi locul puncţiei:
  • decubit dorsal cu membrul superior în adducție pentru recoltarea în spital;
  • şezând pe scaun cu membrul superior sprijinit în extensie și supinație – recomandat pentru recoltarea în ambulator;
• se examinează calitatea şi starea venelor şi se alege locul puncției.

Efectuarea procedurii

Ordinea recoltării tuburilor

În cazul în care este nevoie să se obţină mai multe probe dintr-o singură flebotomie, se recomandă să se respecte următoarea ordine de recoltare a tuburilor:

1. recipientele pentru hemocultură;
2. vacutainere pentru coagulare (dop albastru);
3. tuburile fără aditivi, pentru ser ( dop roșu);
4. tuburile ce conţin heparină ( dop verde);
5. tuburile ce conţin EDTA pentru hemogramă (dop mov);
6. tuburile ce conţin citrat pentru VSH (dop negru).

În cazul în care nu se recoltează hemocultura, ordinea este:

1. vacutainer pentru ser (dop roșu);
2. vacutainer pentru coagulare (dop albastru);
3. vacutainer cu heparină (cu dop verde);
4. vacutainer cu EDTA pentru hemogramă (dop mov);
5. vacutainer pentru VSH (dop negru).

Incidente și accidente în puncția venoasă

• imposibilitatea de puncţionare a unei vene superficiale – situaţie întâlnită la obezi, persoane cu vene subţiri ori sclerozate ca urmare a multor injecţii intravenoase făcute anterior, precum şi la persoane aflate în şoc (colaps); impune puncţionarea unei vene profunde sau descoperire de venă;
• neexteriorizarea de sânge la aspiraţie – în situaţia în care bizoul acului nu a pătruns complet în lumen, ori dacă vârful acului a trecut prin ambii pereţi ai venei şi a ajuns înapoia acesteia; puncţia va trebui repetată în alt loc;
• puncţionarea inadvertentă a unei artere învecinate – se recunoşte după aspectul arterial al sângelui exteriorizat;
• lezarea nervului median în foseta antecubitală;
• hematomul la locul puncţiei – prin nerespectarea indicaţiei de comprimare a venei puncţionate;
• reacţia inflamatorie la locul puncţiei – prin nerespectarea măsurilor de asepsie şi antisepsie;
• tromboflebita superficială.

Bibliografie

1. Prof. Edmond Ciumaşu, Prof. Tania Bararu – Ghidul Examenului de Absolvire 2021, Ediția a XI-a, Calificarea profesională: asistent medical generalist, Școala Postliceală Sanitară de Stat „Grigore Ghica Vodă”, Iași;
2. Marlon L. Bayot; Prasanna Tadi – Laboratory Tube Collection, National Center for Biotechnology Information, Resources – Books, www.ncbi.nlm.nih.gov, august 2021;
3. WHO Guidelines on Drawing Blood: Best Practices in Phlebotomy, National Center for Biotechnology Information, Resources – Books, www.ncbi.nlm.nih.gov, 2010.