Definiție
Perfuzorul este un dispozitiv conceput pentru a livra medicamente și/ sau produse biologice, la doze mici și la o rată constantă sau controlabilă. Schimbarea perfuzorului la intervale regulate de timp, indiferent dacă este atașat la un cateter venos sau arterial, contribuie semnificativ la reducerea riscului de bacteriemie sau alte infecții.
Scop
- menţinerea terapiei i.v. folosind tehnica aseptică.
Indicații
Există o serie de factori care determină schimbarea perfuzorului, cum ar fi:
- recomandarea medicului;
- suspiciunea că soluția perfuzabilă a fost contaminată;
- integritatea structurală a perfuzorului a fost compromisă;
- tipul de perfuzie:
- continuă: perfuzorul trebuie schimbat la cel puțin 96 de ore și cel mult 7 zile (schimbarea unui perfuzor o dată la 7 zile este luată în considerare atunci când pacientul are montat un dispozitiv de acces vascular central antiinfecțios);
- intermitentă: perfuzorul se schimbă o dată la 24 de ore;
- tipul de soluție perfuzabilă:
- emulsii lipidice: perfuzorul trebuie schimbat după fiecare flacon de soluție administrat;
- soluții de carbohidrați și aminoacizi: perfuzorul se schimbă o dată la 96 de ore;
- soluții anestezice (Propofol): perfuzorul se schimbă o dată la 6 sau 12 ore în același timp cu flaconul de soluție perfuzabilă;
- sânge: perfuzorul se schimbă o dată la 4 ore.
Pregătirea materialelor
- tavă medicală sau căruciorul pentru tratamente;
- eticheta;
- trusa de perfuzie integră, în termen de valabilitate;
- seringi/ ace sterile adecvate;
- tampoane, soluţie dezinfectantă;
- mănuşi de protecție;
- recipiente de colectare a deşeurilor.
Pregătirea pacientului
Psihică
- se informează şi se explică pacientului necesitatea procedurii;
- se încurajează pacientul pentru a diminua anxietatea și pentru a preveni mişcările bruşte ale extremităţilor care pot disloca acul sau cateterul, branula/ canula;
- pacientul este informat cu privire la faptul că această procedură este complet inofensivă.
Fizică
- luând în calcul faptul că timpul de menținere al perfuziei crește, asistentul medical va lua toate măsurile nacesare pentru a se asigura că pacientul continuă să stea în poziția corectă.
Efectuarea procedurii
- Crearea unui mediu aseptic
♦ se spală și se dezinfectează mâinile;
♦ se îmbracă mănușile.
- Pregătirea noului perfuzor
♦ se desface ambalajul protector;
♦ se închide clema/prestubul noului perfuzorului;
♦ se înlătură capacul protector al trocarului;
♦ se inserează rapid acul perfuzorului în punga/ flaconul cu soluţie;
♦ se apasă pe camera perfuzorului pentru a fi umplută cu soluţie cel puţin o treime sau jumătate;
♦ se înlătură capacul protector de la celălalt capăt al tubului;
♦ se deschide prestubul și se lasă soluția să curgă până când bulele de aer au dispărut;
♦ se închide prestubul şi se pune la loc capacul protector al tubului; - Înlăturarea vechiului perfuzor
♦ se închide prestubul vechiului perfuzor;
♦ se scoate rapid acul perfuzorului folosit;
♦ se detașează perfuzorului folosit de la branulă/canulă şi se îndepărtează; - Montarea noului perfuzor
♦ se îndepărtează rapid capacul protector al tubului perfuzorului;
♦ tubul perfuzorului se atașează la branulă/ canulă;
♦ se deschide prestubul şi se fixează debitul de curgere al soluţiei perfuzabile; - Reorganizarea locului de muncă
♦ se colecteză selectiv deşeurile în recipiente speciale;
♦ se îndepărtează mânuşile si se spală mâinile;
♦ se notează în planul de îngrijire: schimbarea perfuzorului, ora, data și eventualele modificări în starea pacientului.
Îngrijirea ulterioară a pacientului
- se evaluează semnele vitale;
- se observă semnele pentru rehidratare şi deshidratare;
- se verifică periodic debitul soluţiei perfuzabile.
Evaluarea procedurii
Rezultate aşteptate/ dorite
- pacientul a înţeles nevoia de continuare a perfuziei;
- administrarea soluţiei este corectă;
- pacientul primeşte un volum de lichide conform cu prescripţia medical;
- perfuzorul este accesibil;
- tubul perfuzorului este ataşat corect şi soluţia nu curge pe lângă tub.
Rezultate neașteptate/ nedorite
- scăderea sau absenţa curgerii soluţiei care este indicată prin descreşterea ratei;
- soluţia curge pe lângă tub:
- se reglează debitul la valoarea indicată de medic;
- se verifică racordul și eventual se schimbă.
Complicaţii
- infiltraţia;
- tromboflebitele;
- bacteriemia;
- supraîncărcarea circulatorie;
- embolia;
- eşecul mecanic (încetinirea fluxului i.v.).
Bibliografie
- Prof. Edmond Ciumaşu, Prof. Tania Bararu – Ghidul Examenului de Absolvire 2021, Ediția a XI-a, Calificarea profesională: asistent medical generalist, Școala Postliceală Sanitară de Stat „Grigore Ghica Vodă”, Iași;
- Amanda J Ullman, Marie L Cooke, Donna Gillies, Nicole Marsh, Azlina Daud, Matthew R McGrail, Elizabeth O’Riordan, Claire M Rickard – Optimal timing for intravascular administration set replacement, National Center for Biotechnology Information, Cochrane Library, www.ncbi.nlm.nih.gov, septembrie 2013;
- Administration Set Change, Pedagogy – Online Nursing Continuing Education and IV Certification, www.pedagogy-inc.com.
Buna ziua! As vrea sa știu cine face EKG într un spital pe o secție de boli interne dacă exista în cadrul Spitalului laborator de explorari functionale? Cine are competenta ?
Bună ziua. Pentru urgențe se poate face EKG pe secția de boli interne iar controlul de rutină se face la laborator.